Jurnalul.ro Ştiri Politică Campionat de ipocrizie în Parlamentul României. Din trei moțiuni de cenzură a rămas doar una. Liberalii acuză fapte comise și de ei în urmă cu 20 de ani

Campionat de ipocrizie în Parlamentul României. Din trei moțiuni de cenzură a rămas doar una. Liberalii acuză fapte comise și de ei în urmă cu 20 de ani

de Ion Alexandru    |   

Din trei moțiuni de cenzură anunțate a rămas doar una. Cea semnată și depusă de USR-PLUS și AUR. PSD anunță că va vota această moțiune și că, în cazul unui eșec, va invita cele două partide să semneze pentru depunerea unei alte moțiuni inițiate de social-democrați. PNL, în special susținătorii actualului premier Florin Cîțu, îi acuză pe cei de la USR-PLUS că au făcut o alianță cu AUR, pe care îl consideră un partid extremist, amenințând că vor informa forurile internaționale cu privire la acest lucru, iar președintele României, Klaus Iohannis, a ieșit cu atacuri virulente la adresa progresiștilor, de la înalta tribună a Palatului Cotroceni. Tot acest joc politic pare, însă, plin de ipocrizie pe toată linia. Mai întâi, pentru că ceea ce face astăzi USR-PLUS au făcut PNL și PD, în urmă cu 20 de ani, când s-au aliat cu PRM, pentru a dărâma Guvernul Năstase. Mai mult, actualul PNL s-a instalat la guvernare, în luna noiembrie a anului 2019, după ce au dărâmat Cabinetul Dăncilă cu ajutorul ALDE, partener la guvernare cu PSD. Iar Ludovic Orban și-a cumpărat funcția de premier cu posturi de senatori și deputați pentru foștii membri ai ALDE și Pro România. Birourile Permanente Reunite ale Senatului și Camerei Deputaților se reunesc, astăzi, la prânz, pentru a înregistra, oficial, moțiunea de cenzură a USR-PLUS și AUR. Social-democrații au precizat că vor asigura cvorumul.

 

Astăzi este ziua adevărului, cu privire la seriozitatea pe care cei de la USR-PLUS o dovedesc sau nu în privința moțiunii de cenzură pe care au inițiat-o, semnat-o și depus-o la Parlamentul României, împreună cu parlamentarii AUR, pentru dărâmarea guvernului din care încă fac parte cu miniștri, secretari de stat și viceprim-ministru. Birourile Permanente Reunite ale Senatului și Camerei Deputaților se întrunesc pentru a valida înregistrarea moțiunii de cenzură și a listelor cu semnături. Reamintim că, potrivit regulamentului, dar și Constituției o moțiune de cenzură poate fi supusă votului celor două Camere, dar dacă beneficiază de semnăturile a unei pătrimi din numărul total al parlamentarilor, ceea ce, în cazul actualei legislaturi, înseamnă 117 senatori și deputați. Grupurile parlamentare ale USR-PLUS și AUR numără 123 de aleși, cu cinci mai mulți decât minimumul necesar. Iar, pentru a trece de votul Plenului, moțiunea trebuie să fie validată de jumătate plus unu din numărul tuturor parlamentarilor, în cazul de față de 234 de aleși.

Însă, până la votul din Plen, sunt necesare ca anumite etape procedurale să fie „arse”. În primul rând, este nevoie de un cvorum în Biroul Permanent Reunit, controlat, în acest moment, de actuala majoritate parlamentară PNL – USR-PLUS – UDMR. Încercările de la finalul săptămânii trecute de a întruni acest cvorum nu au reușit.

De altfel, se pare că, deși la finalul săptămânii trecute, aveam de-a face cu o inflație de moțiuni de cenzură anunțate, fiecare grup politic aflat în opoziție cu Guvernul Cîțu asigurând că va depune un astfel de text, am rămas, în cele din urmă, cu una singură, susținută, prin semnături, doar de USR-PLUS și AUR. PSD, care a dat publicității textul propriei moțiuni de cenzură, a dat un pas înapoi, anunțând că o va depune numai dacă moțiunea celor de la USR-PLUS și AUR nu va trece și numai dacă vor avea pentru propria moțiune toate cele 234 de semnături asigurate. PSD este cel mai mare grup parlamentar din actualul Legislativ, însă, și în aceste condiții, nu are mai mulți de 157 de senatori și deputați.

 

Liderul social-democrat: „Nu ne-au transmis textul moțiunii”

 

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a precizat, ieri, în cadrul unei conferințe de presă susținute la finalul unei ședințe a conducerii formațiunii, că, deși nu este de datoria Opoziției de a asigura cvorumul în Birourile Permanente Reunite, ci ale Coaliției, astăzi se vor prezenta pentru a realiza acest cvorum.

„Partidul Social Democrat nu poate fi folosit de USR-PLUS în războaiele interne din interiorul Coaliției și nici nu poate fi utilizat ca o măciucă pentru reglarea conturilor la alegerile interne din PNL și USR-PLUS. Încă de joi, PSD a prezentat public moțiunea de cenzură. Am arătat și 157 de semnături legale. Am invitat atunci USR-PLUS și AUR să discutăm pe marginea textului și să depunem împreună o moțiune care să aibă minimum 234 de semnături. USR-PLUS a ales însă o alianță cu AUR și cu aroganța specifică nu au dat niciun semn. Nu au făcut nici gestul minim de a transmite textul moțiunii. Chiar îi felicit pe cei de la AUR că s-au folosit de USR pentru a-și crește vizibilitatea publică. Acum creatorii acestei crize ar dori ca PSD să decidă cine câștigă dintre USR și PNL, eventual PSD să stabilească și cine câștigă congresele de la PNL și USR. Prioritatea lor nu este rezolvarea crizei politice. USR- PLUS a anunțat deja că rămâne în Guvern. Cu alte cuvinte, o să ne trezim tot cu Barna, Ghinea, Năsui cu ocazia acestui nou șantaj. Am văzut că nici președintele Iohannis nu-și dorește adevărata stopare a acestei crize. Iohannis trebuia să recunoască public că opera sa, coaliția pierzătorilor, este un eșec. Este clar pentru toată lumea că PNL, USR și Iohannis nu vor binele acestei țări, ci vor doar binele lor”, a precizat președintele PSD.

 

Juriștii le arată progresiștilor calea corectă: demisia

 

Povestea demersului USR-PLUS de a anunța că dorește dărâmarea propriului Guvern, în timp ce nu intenționează să demisioneze din acest Guvern, este denunțată, juridic, și de cunoscutul avocat Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al CSM. Neacșu arată că, prin demisia în bloc a miniștrilor USR, compoziția politică a Guvernului se schimbă, iar premierul Cîțu și președintele Iohannis nu mai pot face numiri de miniștri după cum doresc, ci trebuie obligatoriu să meargă în Parlament pentru a se obține un nou vot de încredere. „Atât Președintele României cât și premierul Cîțu pierd rolul de primadonă, iar decizia revine, constituțional, Parlamentului. Văd că exact această soluție, singura constituțională și democratică, nu este discutată în cadrul USL-PLUS, ceea ce îmi confirmă convingerea că suntem doar în prezența unor șantaje având ca scop reașezarea echilibrului de forță în cadrul coaliției, îmbrăcate desigur frumos în discursuri populiste pentru votanți și sondaje”. Acesta subliniază că „juriștii și constituționaliștii USR-PLUS, mai ales că vin din interiorul Ministerului Justiției, sunt ceva de speriat. Mesajul lor este că nu se depune demisia în bloc a miniștrilor USR-PLUS pentru că într-o asemenea situație premierul Cîțu asigură interimatul pe timp de 45 de zile cu cine dorește el și astfel se pierde timp. Ei bine, analiza juridică este complet greșită. (…) Codul Administrativ stabilește obligații foarte clare pentru premier în situația demisiei unor miniștri, a căror nerespectare constituie infracțiune”.

 

Cartea „alierii cu extremiștii” PNL și PD s-au aliat, în 2001, cu PRM, ca să dărâme Guvernul Năstase

 

Liberalii, în special cei care sunt pro-Florin Cîțu, îi acuză pe cei de la USR-PLUS că s-au asociat cu un partid „extremist”, respectiv cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), pentru a-și da jos, prin moțiune de cenzură, propriul guvern. Această acuzație a fost rostogolită de către toți comunicatorii PNL, în frunte cu premierul Florin Cîțu, cu prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan sau chiar de către fostul premier, actualul primar al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.

Ei bine, arhiva electronică a Parlamentului scoate la lumină un document care aruncă, practic, în aer, această retorică. În data de 18 decembrie 2001, adică aproape acum 20 de ani, Partidul România Mare (PRM), catalogat, la vremea respectivă, ca fiind o formațiune extremistă exact de către forțele politice aflate, astăzi, pe partea dreaptă a eșichierului politic, iniția o moțiune de cenzură împotriva Guvernului PSD, condus de Adrian Năstase. Numai că acea moțiune a fost inițiată de 190 de senatori și deputați, dintre care de la fostul Partid Democrat au semnat 29 de deputați și 9 senatori, iar de la Partidul Național Liberal au semnat 29 de senatori și 13 deputați. Astăzi, cele două partide sunt unul singur și, în forurile statutare reunite la finalul săptămânii trecute, au aprobat, în unanimitate, susținerea lui Florin  Cîțu pentru a continua să exercite funcția de prim-ministru.

 

Emil Boc, pe lista semnatarilor

 

Studiind listele de semnături acordate pentru depunerea moțiunii de cenzură din anul 2001, am găsit, în primu rând, că liderul grupului PD, a cărui iscălitură se găsește pe document, era chiar actualul primar al municipiului Cluj-Napoca, celebrul Emil Boc. Mai mult, pe lista PNL a semnat și Nini Săpunaru, care, în prezent, lucrează pentru Guvernul României, la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul.

La fel de interesat este și preambulul textului moțiunii de cenzură inițiate în urmă cu 30 de ani de PD, PNL, împreună cu Partidul România Mare. Sub denumirea de „Moțiune de cenzură referitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra Declarației de politică generală privind bilanțul primului an de guvernare”, cei 190 de parlamentari invocau, printre altele, „scăderea drastică a nivelului de trai al populației, sfidarea și disprețul Guvernului față de oameni, care au ajuns să moară de foame și de frig”.

De asemenea, se mai invoca, în textul citat, „lipsa unui program economic și social care să ofere populației perspectiva de îmbunătățire a nivelului de trai și a calității vieții, dublată de incapacitatea actualului Guvern de a administra țara”. Nu în ultimul rând, Executivul de la acea dată mai era acuzat de „generalizarea corupției, care a cuprins toate structurile statului”.

Moțiunea de cenzură nu a avut succesul scontat, la acel moment, ea fiind respinsă, cu 178 de voturi pentru dărâmarea Guvernului Năstase, în timp ce 283 de voturi au fost exprimate împotrivă.

 

Iohannis sare la gâtul USR-PLUS și îi ține partea lui Cîțu

 

„Fac apel la USR să pună românii pe primul loc și nu congresul intern USR, sau alte cancanuri ca prioritate. România are nevoie de decizii rapide, să nu pierdem bani, iar dacă ne vom certa... Când doi se bat al treilea câștigă. Și ăla e PSD. Așteaptă să vadă că această Coaliție, ultima speranță, eșuează. (…) Nu se poate lucra în regim de ultimatum! Nu putem face politica viitorului cu politica trecutului. După ce s-au înființat ca partid anti-PSD, să votezi cot la cot cu PSD moțiunea e autodesființare”, declara, la finalul săptămânii trecute, actualul primar de la Cluj, Emil Boc.

„Noua alianță creată în aceste zile între USR PLUS și AUR este un afront adus românilor care, la alegerile parlamentare de anul trecut, au decis prin votul lor drumul pe care trebuie să meargă țara noastră. Prin alianța cu un partid care nu respectă valorile occidentale, USR PLUS trădează voința cetățenilor care și-au pus speranțele într-o coaliție de centru-dreapta, care să dezvolte România. Este un semnal îngrijorător și extrem de grav că un partid care reclamă că are valori democratice și este reformist se aliază cu un partid cu viziuni antagonice față de valorile euroatlantice ale României. Prin decizia de a semna și a depune o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, USR PLUS s-a discreditat iremediabil în fața românilor, a propriului electorat. Dinamitarea Coaliției și compromiterea iremediabilă a întregului pachet de reforme asumat prin programul de guvernare riscă să arunce România într-o profundă criză economică și socială”, arăta președintele României, Klaus Iohannis, într-un comunicat de presă tot la finalul săptămânii trecute. Comentariile sunt de prisos.

 

Caragiale trăiește în 2021: „Trădare, trădare, dar să știm și noi”

 

O altă retorică a celor de la PNL cu privire la moțiunea de cenzură inițiată de cei de la USR-PLUS este aceea că progresiștii vor să-și dea jos propriul guvern, pe modelul „Dragnea”, din vara anului 2017, când PSD și-a dărâmat, în Parlament, propriul Executiv, condus, la acel moment, de Sorin Grindeanu.

Numai că, în 2019, pe data de 10 octombrie, fosta opoziție parlamentară, compusă din PNL, USR și UDMR, au reușit să dea jos Guvernul Dăncilă, cu ajutorul voturilor celor de la ALDE, practic care, până cu o lună înaintea acestui episod, participa la guvernarea PSD, cu miniștri. Mai mult, textul acelei moțiuni de cenzură a fost semnat chiar și de doi parlamentari de la PSD. Iar, în sprijinul demiterii guvernului, a venit și Pro România, formațiune condusă de fostul președinte al PSD, fost prim-ministru și fost candidat la Președinția României, Victor Ponta. Guvernul Orban, rezultat după plecarea PSD de la Guvernare, a putut fi instalat cu ajutorul unor parlamentari care s-au mutat de la ALDE și Pro România la PNL, unii dintre ei regăsindu-se, în actuala legislatură, pe listele de senatori și de deputați ale Partidului Național Liberal. Ba, în cazul unuia dintre ei, acesta a obținut chiar și un post de ministru în Guvernul Cîțu. Este vorba despre actualul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri