Pentru cele mai importante două administrații locale din România, respectiv Primăria Capitalei și Primăria Sectorului 1 din București, USR cere voturi pentru doi edili în funcție care sunt cercetați pentru infracțiuni presupus a fi fost săvârșite în exercițiul mandatelor, dintre care față de unul dintre ei fiind pusă în mișcare acțiunea penală chiar săptămâna aceasta. Lista comună a USR – PMP – Forța Dreptei îl menționează, pe poziția a doua, pe un fost ministru al Sănătății urmărit penal de către DNA pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în, poate, cel mai mare „tun” care a fost dat, după decembrie 1989, în România. În teritoriu, colecția de reprezentanți „penali” este la fel de spectaculoasă. Toate aceste personaje pentru care USR cere ca, peste nici trei luni, să primească votul și încrederea electoratului, susțin că sunt victime ale „justiției politizate”, care acționează la ordinul celor care se opun „modernizării României”.
Unul dintre cele mai spectaculoase exemple de răsturnare a limbajului projustiție cu care USR s-a consacrat, în ultimii ani, este cel al primarului de la Sectorul 1, Clotilde Armand. Primărița tocmai a pierdut, zilele trecute, procesul pe care l-a intentat Agenției Naționale de Integritate, instituție care a emis, încă din toamna anului 2022, pe numele ei un raport de incompatibilitate și de conflict de interese administrativ, depunând, totodată, și o plângere penală la parchet.
Astfel, Curtea de Apel București, prin Hotărârea nr. 389/2024, a respins ca inadmisibilă contestația lui Clotilde Armand de anulare a raportului ANI, dar și alte câteva pretenții, mai mult decât interesante, ridicate de primăriță, prin avocații ei, în fața instanței. Spre exemplu, judecătorii au respins ca inadmisibilă cererea formulată de Clotilde Armand de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 25, alineatele 1, 3, 4 și 5 din Legea nr. 176/2010. Este vorba despre legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice.
Mai exact, Clotilde Armand ar vrea să fie declarate neconstituționale prevederile legale potrivit cărora fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a semnat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese sau starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară, care se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, dacă nu constituie infracțiune.
De asemenea, Clotilde Armand dorește să fie anulate la CCR prevederile legale conform cărora fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară. Mai mult, Clotilde Armand vrea să dispară din lege prevederea conform căreia sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârșirii unei abateri dintre cele cuprinse în Legea 176/2010 nu pot consta în mustrare sau avertisment. Nu în ultimul rând, Clotilde Armand ar vrea ca CCR să declare neconstituționale și prevederile legale conform cărora răspunderea civilă sau administrativă, disciplinară pentru faptele care determină existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate a persoanelor aflate în exercitarea demnităților publice sau a funcțiilor publice este înlăturată, nemaiputând fi angajată în condițiile depășirii termenului general de prescripție de trei ani de la data săvârșirii lor.
Speră în anularea legii, ca să-și securizeze virtualul nou mandat
Cererea care vizează sesizarea CCR cu neconstituționalitatea acestor prevederi a fost, așadar, respinsă. Cu toate acestea, Curtea de Apel București a admis o altă cerere formulată de Clotilde Armand cu privire la sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 87 alineat 1 litera „k” din Legea 161/2003 și a articolului 25 alineat 2 din Legea nr. 176/2010. Instanța a dispus, astfel, sesizarea Curții cu privire la aceste aspecte.
Este vorba despre Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea faptelor de corupție. Unul dintre articolele vizate de această sesizare la CCR, 87, alineat 1, litera „k”, prevede că funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu orice altă funcții publice sau activități remunerate, în țară sau în străinătate, cu excepția funcției de cadru didactic sau a funcțiilor în cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale.
Celălalt articol care va ajunge pe masa Curții Constituționale, la cererea lui Clotilde Armand și cu încuviințarea Curții de Apel București, articolul 25 alineat 2 din Legea nr. 176/2010, arată că persoana eliberată sau destituită din funcție sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori a stării de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor legii, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcție ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Articolul vizat de sesizarea la CCR mai prevede că dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa o funcție sau o demnitate publică la data constatării stări de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de trei ani operând potrivit legii de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.
Primărița de la Sectorul 1 a pierdut, pe fond, procesul cu ANI
Prin aceeași hotărâre judecătorească, Curtea de Apel București a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a cererii primăriței USR de la Sectorul 1, Clotilde Armand, de suspendare a judecății cauzei până la soluționarea de către Curtea Constituțională a acestor excepții de neconstituționalitate. Mai mult, instanța a respins ca inadmisibilă o altă cerere ridicată de Clotilde Armand de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Curtea de Apel București, care judecă, pe fond, contestația primăriței USR împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate care a constatat conflictul de interese și starea de incompatibilitate împotriva ei, a respins, de asemenea, ca neîntemeiată excepția tardivității invocării unor noi critici cu depășirea termenului prevăzut de articolul 22 alineat 1 din Legea nr. 176/2010, excepție ridicată de către ANI.
Cea mai dură dintre deciziile Curții de Apel București pronunțată în acest dosar este însă aceea că a respins ca neîntemeiată contestația, astfel cum a fost ea completată, formulată de către Clotilde Armand, în contradictoriu cu Agenția Națională de Integritate. Clotilde Armand avea dreptul să atace cu recurs această hotărâre a Curții de Apel București, la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 15 zile de la comunicare. Primărița nu a așteptat atât și a anunțat deja utilizarea căii de atac, încă din data de ieri, 13 martie 2024.
Dezlănțuire fără precedent la adresa instanțelor și parchetelor
După ce a aflat acest verdict, care înseamnă pierderea pe fond a procesului cu ANI și, în esență, rămânerea cu patalamaua de incompatibilă și de autoare a unui conflict de interese, Clotilde Armand s-a dezlănțuit pe contul său de socializare. „Nicio surpriză! Noul judecător, numit «noaptea ca hoții», fără nicio motivare sau argument juridic, și-a îndeplinit misiunea pentru care a fost promovat la Curtea de Apel București. Respins contestația mea împotriva raportului ANI. Voi contesta această decizie și voi face o plângere la Inspecția Judiciară pentru grave abateri juridice pe care judecătoarea le-a făcut”, amenință primarul USR al Sectorului 1.
De altfel, Clotilde Armand a fost sancționată public și de Consiliul Superior a Magistraturii, care, printr-o hotărâre a Secției pentru Judecători, a constatat că afirmațiile formulate de primăriță, „prin care susține că instanțele judecătorești, în general, și o curte de apel nominalizată se află sub control politic, iar dosarele sunt repartizate și soluționate sub influență politică, reprezintă aspecte de fapt de o gravitate mare, prezentate public ca fiind reale, fără o bază factuală, depășesc limita admisibilă a unor critici obiective care sunt premise în discursul public și încalcă independența judecătorilor, afectând imaginea justiției”. „Intruziunea în independența judecătorilor a fost cu atât mai accentuată cu cât afirmațiile doamnei primar au fost exprimate și mediatizate în aceeași zi în care cauza în care era parte se afla în pronunțare, fiind un mijloc de presiune publică asupra completului de judecată”, mai arată CSM.
De altfel, Clotilde Armand are și calitatea de inculpată în același dosar instrumentat de ANI. Ea a fost dată, în 2022, pe mâna Parchetului General, cu privire la existența indiciilor referitoare la comiterea infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, prevăzută de articolul 2301 din Codul penal, întrucât, în exercitarea atribuțiilor de primar, respectiv în perioada februarie – aprilie 2022, a senat cinci dispoziții care au condus la crearea unor venituri suplimentare pentru sine. Dosarul penal este instrumentat de către Parchetul Judecătoriei Sectorului 1, care, la începutul acestei săptămâni, a pus în mișcare acțiunea penală împotriva lui Clotilde Armand. În ciuda acestor scandaluri, Clotilde Armand este candidatul susținut de USR pentru încă un mandat de primar la Primăria Sectorului 1.
Nicușor Dan, vizat în cel puțin două dosare și verificat de Curtea de Conturi. USR îl sprijină pentru încă 4 ani la șefia Bucureștiului
Nicușor Dan este candidatul independent, susținut de USR, alături de PMP și de Forța Dreptei, pentru un al doilea mandat la conducerea Primăriei Capitalei. Asta, în condițiile în care, în luna februarie a anului 2023, Agenția Națională de Integritate l-a dat pe Nicușor Dan pe mâna Parchetului General, cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea de către acesta a infracțiunii de abuz în serviciu și a infracțiunii de folosire a funcție pentru favorizarea unor persoane.
ANI arată că o amendă contravențională aplicată de Inspectoratul de Stat în Construcții București persoanei fizice Nicușor Dan a fost achitată de către Primăria Municipiului București, iar documentele de contestare la instanța abilitată a acestei amenzi a fost generate de către Direcția Juridică din cadrul Primăriei Capitalei pentru Nicușor Dan, atât în calitate de persoană fizică, cât și în calitate de primar general, documentele purtând semnătura olografă a acestuia, distinct pentru ambele calități.
De asemenea, ANI a sesizat parchetul și în legătură cu faptul că, în perioada 7 august – 7 septembrie 2021, prin exercitarea simultană a funcției de primar general și a funcției de director general interimar al ALPAB, Nicușor Dan a solicitat suplimentarea bugetului ALPAB cu suma de 3 milioane de lei, iar, ulterior, în calitate de primar general, a retransmis ALPAB bugetul solicitat.
Afacerea certificatelor de urbanism, pe masa DNA
În prezent, acest dosar se află pe masa procurorilor. Însă nu este singurul dosar penal care îl vizează pe actualul primar general al Capitalei. La DNA există un alt dosar, deschis la sesizarea FACIAS, după ce au fost emise 230 de certificate de urbanism și 15 autorizații de construire, în baza semnăturii unui angajat care nu avea acest drept, în timp ce arhitectul-șef de la acea vreme se afla plecat în concediu. Concret, FACIAS arată că Matei Damian, la acea dată director executiv al Direcției Generale de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din Primăria Capitalei, a semnat aprobarea a 230 de certificate de urbanism, emise ulterior prin semnătura lui Nicușor Dan, deși directorul nu avea atribuții în acest sens.
„Neregulile au fost constatate de Inspectoratul de Stat în Construcții, care a semnalat această situație și care a fost cunoscută și de primarul general Nicușor Dan, care însă a emis actele în cauză, fără ca legea să fie respectată. Mai mult, după revenirea din concediu, arhitectului-șef nu i-a mai fost prelungit mandatul și a fost forțat să se pensioneze, în timp ce Matei Damian a fost numit arhitect-șef interimar”, arată FACIAS.
Conform sursei citate, procurorii DNA au informat că dosarul, deschis anul trecut, a fost conexat cu alte două dosare penale și că sunt efectuate cercetări cu privire la fapte de abuz în serviciu, respectiv de uzurpare a funcției.
3,5 milioane de euro, în 2023, pe avocați
FACIAS a sesizat și Curtea de Conturi cu privire la o altă situație din Primăria Capitalei, mai exact cu cheltuielile uriașe ale instituției conduse de Nicușor Dan cu asistența juridică, în condițiile în care primăria are 62 de juriști angajați. Curtea de Conturi a informat FACIAS că, în cadrul misiunii de audit financiar începută în data de 4 martie 2024 la Primăria Capitalei, va investiga și această situație.
Este vorba despre situația legată de administrarea nejustificată a sumelor alocate pentru servicii de consultanță și asistență juridică de Primăria Capitalei pentru anul 2023. Primăria a cheltuit numai anul trecut suma de 17.876.228,84 de lei (echivalentul a 3,5 milioane de euro) pe serviciile avocaților, o sumă imensă care ridică mari semne de întrebare privind necesitatea și oportunitatea acestor contracte. În același timp, Primăria Capitalei a plătit aproximativ un milion de euro, reprezentând salariile celor 62 de consilieri juridici, în condițiile în care, în cea mai mare parte, atribuțiile acestor consilieri juridici sunt aceleași cu serviciile prestate de avocați contractate de primăria lui Nicușor Dan.
Nici la Parlamentul European, dar nici în teritoriu, progresiștii nu se sfiesc să-și etaleze „ofertele” cu dosare
USR vine, în lupta electorală de anul acesta, și cu alte „vedete” care au probleme de natură penală. Unul dintre aceste personaje este celebrul Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, față de care, în 8 decembrie 2023, DNA a început urmărirea penală pentru două infracțiuni de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și de complicitate la aceste infracțiuni. Voiculescu este acuzat că, în 10 și 18 martie 2021, în calitate de ministru, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente sau analize care să ateste necesitatea achiziției, a tranzacționat și ordonat la plată achiziția în plus a cantității de 14.445.789 de doze de vaccin anti Covid-19, de la Pfizer și Moderna, în condițiile în care cunoștea faptul că numărul persoanelor eligibile la vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane și că dozele de vaccin comandate anterior datei de 11 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de 23 de milioane de persoane. Vlad Voiculescu este al doilea pe lista USR-PMP-FD pentru alegerile europarlamentare din data de 9 iunie 2024.
La Brașov, două dosare. Unul nou-nouț, altul mai vechi, redeschis
Un alt reprezentant al USR, Flavia Ramona Boghiu, viceprimar USR al municipiului Brașov, a fost pusă sub acuzare penală de către DNA, în 6 februarie 2024. Ea este acuzată, împreună cu Cristina Manolache, șefa Serviciului Administrare a Patrimoniului din Primăria Municipiului Brașov, de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Procurorii arată că, în perioada 1 aprilie - 10 august 2021, cele două suspecte, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu prevăzute de legislația primară și fără aprobarea Consiliului Local, au permis, în mod nelegal și cu titlu gratuit, unui ONG să folosească „Catacombele Brașovului”, imobil aflat în proprietatea Primăriei Municipiului Brașov, pentru organizarea unor evenimente. Prin aceste demersuri, cele două ar fi produs Primăriei Municipiului Brașov un prejudiciu total de 304.010 lei, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit, în același cuantum, pentru ONG-ul respectiv.
Nici primarul USR al Brașovului nu este ocolit de problemele penale. În aprilie 2023, Tribunalul Brașov a confirmat, potrivit presei locale, la solicitarea DNA, redeschiderea urmăririi penale în care sunt implicați Allen Coliban și city-managerul Adriana Miron. În acest caz, un ONG a făcut plângere penală la DNA, acuzându-l pe primarul municipiului Brașov că a delegat ilegal atribuțiile sale către Adriana Miron, angajată a instituției, în condițiile în care Consiliul Local Brașov a stabilit, printr-o hotărâre anterioară, ca atribuțiile primarului să revină viceprimarului, în cazul în care primarul lipsește sau se află în concediu.
Allen Coliban candidează din partea USR la un nou mandat de primar la Brașov, iar surse politice arată că și Flavia Ramona Boghiu s-ar afla pe listele USR la alegerile locale de anul acesta.
Edilul Bacăului, supărat că a devenit suspect în ziua debutului campaniei electorale
Lista „penalilor” USR se încheie, deocamdată, cu Lucian Daniel Stanciu Viziteu, primarul municipiului Bacău, care a anunțat personal, săptămâna aceasta, pe contul său de socializare că are calitatea de suspect într-un dosar penal instrumentat de DNA. El este acuzat tot de săvârșirea unei infracțiuni de abuz în serviciu, iar dosarul a plecat de la o dezvăluire făcută de „Ziarul de Bacău” cu privire la faptul că o angajată a primăriei, tot de la USR, a primit ilegal o locuință de serviciu, deși are domiciliul în municipiul Bacău.
Cerasela Cocalea, inspector de specialitate la Baza Sportivă administrată de Primăria Municipiului Bacău, a primit acordul să locuiască într-un apartament cu suprafața de 100 de metri pătrați, cu destinația de locuință de serviciu situată într-o clădire a Inspectoratului de Stat în Construcții. Atribuirea acestei locuințe către angajata USR a fost făcută fără aprobarea Consiliului Local.
Primarul Viziteu, care este candidatul USR pentru un al doilea mandat, a scris pe contul său de Facebook că „este deloc surprinzătoare ziua aleasă pentru a resuscita acest subiect. A început campania electorală. Modernizarea Bacăului continuă, în ciuda celor care fac orice să oprească acest lucru”.