Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Rețelele sociale au devenit principalul loc în care adolescenții comunică, învață și își petrec timpul liber. Potrivit specialiștilor, mediul digital s-a extins rapid în ultimii ani, platformele de socializare sunt tot mai numeroase, conținutul este mai abundent, iar accesul este mai ușor și mai personalizat ca niciodată.
Însă aceeași tehnologie care le recomandă videoclipuri amuzante, muzică sau prieteni noi poate împinge în fața lor și conținut cu un potențial devastator pentru dezvoltarea lor psihosocială și sănătatea mintală.
Un studiu realizat de cercetători ai Universității Oxford și publicat recent în revista Nature Mental Health arată că mai mult de o treime (34,5%) dintre adolescenții cu vârste între 11 și 18 ani au fost expuși, în ultima lună, la conținut despre automutilare pe rețelele sociale. Cea mai îngrijorătoare concluzie este, însă, că trei sferturi dintre acești copii nu au căutat niciodată astfel de materiale.
Conținutul de autovătămare sau automutilare (self-harm) se referă la orice text, imagine, video sau material online care arată, încurajează, promovează ori explică modul în care o persoană își poate face rău în mod intenționat, cum ar fi: tăierea, arsurile, autointoxicarea/otrăvirea.
Algoritmii au adus conținutul la copii, nu invers
Cercetarea a analizat răspunsurile a peste 32.000 de elevi din Anglia, participanți la sondajul OxWell Student Survey, una dintre cele mai ample investigații privind sănătatea și starea de bine a adolescenților.
Specialiștii au vrut să afle nu doar câți copii văd conținut despre automutilare, ci și cum ajunge acesta în fața lor. Rezultatele sunt alarmante, spun ei, deoarece, în majoritatea cazurilor, a fost vorba despre expunere pasivă, care este în întregime generată de algoritmi.
Mai exact, 72,9% dintre adolescenții expuși au declarat că materialele au apărut pur și simplu în feed-ul lor, fără să le caute. Cu alte cuvinte, algoritmii platformelor au fost principala poartă prin care acest conținut a ajuns la utilizatori.
„Un adolescent din trei ne-a spus că a dat peste conținut despre automutilare online în ultima lună. Nu este o experiență rară, limitată la un grup restrâns, ci face parte din mediul online de zi cu zi pentru mulți adolescenți”, explică Dr. Holly Bear, autorul principal al studiului, potrivit Medical Xpress.
Cercetătoarea subliniază că fenomenul este dominat de expunerea pasivă: „Majoritatea acestui conținut nu a fost căutat. Trei din patru elevi expuși l-au întâlnit exclusiv în mod pasiv, în timp ce navigau online, fără să facă vreo căutare”.
Autorii studiului au identificat cinci modalități prin care tinerii ajung la astfel de materiale și, de departe, cea mai frecventă este recomandarea automată realizată de algoritmii platformelor.
„Când am analizat rutele specifice de expunere, dintre cei care au văzut acest conținut, două treimi au spus că l-au primit prin recomandările din feed, generate de algoritmi. Doar aproximativ 7,5% au declarat că l-au căutat în mod deliberat”, precizează Holly Bear.
Practic, sistemele automate care decid ce apare pe ecranul utilizatorilor pot expune inclusiv copii care nu manifestaseră anterior interes pentru astfel de subiecte.
Mai multă anxietate și singurătate la copiii expuși
Studiul a analizat și starea psihologică a participanților. Cercetătorii au descoperit, astfel, că indiferent de modul în care au ajuns la conținutul despre automutilare, adolescenții expuși au raportat niveluri mai ridicate de anxietate, depresie și singurătate comparativ cu cei care nu întâlniseră astfel de materiale.
Autorii atrag însă atenția că studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate.
„Fiecare modalitate de expunere a fost asociată cu o vulnerabilitate psihosocială mai mare, însă datele nu ne permit să spunem care este direcția acestei relații”, a explicat Bear, precizând că este posibil ca adolescenții aflați deja în dificultate emoțională să fie mai predispuși să observe sau să interacționeze cu acest tip de conținut.
Cu toate acestea, cercetătorii consideră că rezultatele ridică serioase întrebări privind modul în care funcționează algoritmii platformelor sociale. În esență, aceștia urmăresc să maximizeze timpul petrecut în aplicație și gradul de implicare al utilizatorului, fără a evalua întotdeauna riscurile psihologice ale recomandărilor pe care le fac.
Platformele și autoritățile trebuie să-i protejeze mai bine
Autorii studiului susțin că rezultatele ar trebui să determine atât companiile din tehnologie, cât și autoritățile, să regândească măsurile de protecție pentru minori.
Noile generații petrec, zilnic, mai multe ore pe platformele sociale, iar dacă recomandările automate pot transforma conținutul despre automutilare într-o experiență obișnuită pentru unul din trei adolescenți, atunci problema nu mai ține doar de educația digitală, ci și de modul în care sunt proiectate aceste sisteme.
„Adolescenții pot fi deosebit de vulnerabili la efectele conținutului online de autovătămare, deoarece adolescența este o perioadă de sensibilitate sporită la influența colegilor, formarea identității și o reactivitate emoțională mai mare”, explică specialiștii.
Nu orice timp petrecut în fața ecranelor este periculos
În timp ce cercetarea de la Oxford atrage atenția asupra conținutului recomandat de algoritmi, un alt studiu recent, realizat tot în Marea Britanie și publicat în JAMA Network Open, aduce o nuanță importantă. Mai exact, arată că simplul număr de ore petrecute în fața ecranelor nu afectează, de unul singur, dezvoltarea emoțională a copiilor.
În această cercetare, o echipă de la Universitatea din Edinburgh și Imperial College London a analizat datele a 3.786 de copii din cadrul proiectului longitudinal „Growing Up in Scotland”. Mai exact, a fost urmărit modul în care utilizarea ecranelor în afara școlii - la vârsta de 5, 10 și 15 ani - influențează dezvoltarea psihosocială (acoperind bunăstarea emoțională, comportamentală și socială), iar concluzia contrazice percepțiile populare.
Nu au fost identificate legături semnificative între timpul petrecut în fața ecranelor la vârsta de 5 sau 10 ani și dificultățile de dezvoltare psihosocială. La 15 ani, o asociere a fost observată doar în cazul utilizării foarte intense a jocurilor video, nu și pentru celelalte tipuri de utilizare a ecranelor.
Autorii studiului afirmă că accentul pus exclusiv pe reducerea timpului petrecut în fața ecranelor, așa cum recomandă actualele ghiduri de sănătate publică - cum ar fi, spre exemplu, recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății de o oră pe zi sau mai puțin pentru copiii sub 5 ani - poate fi prea simplist.
„Rezultatele noastre sugerează că recomandările de sănătate publică axate exclusiv pe limitarea timpului petrecut în fața ecranelor nu reflectă în mod adecvat relația complexă dintre utilizarea ecranelor și dezvoltarea psihosocială”, scriu cercetătorii.
Mai mult, adolescenții de 15 ani care foloseau rețelele sociale mai mult de o oră pe zi nu au prezentat, în medie, mai multe dificultăți emoționale decât ceilalți. Cercetătorii avertizează însă că această observație nu demonstrează că rețelele sociale sunt benefice, deoarece adolescenții cu relații sociale mai bune ar putea fi, pur și simplu, mai activi online.
„Corelațiile aparente dintre utilizarea ecranelor și efectele negative devin mult mai slabe sau chiar dispar atunci când sunt luați în calcul alți factori relevanți. Utilizarea ecranelor nu are loc într-un vid, ci este influențată și influențează, la rândul ei, numeroși factori sociali și familiali”, a explicat psihologul Pete Etchells, care nu a participat la studiu, conform Science Alert.
Nu orice minut petrecut în fața unui ecran este periculos. Copiii și adolescenții folosesc internetul pentru a învăța, a comunica și a-și menține relațiile sociale. Pericolul apare atunci când platformele digitale împing către utilizatori conținut sensibil sau dăunător, fără ca aceștia să îl fi solicitat. În acest context, spun specialiștii, dezbaterea nu ar trebui să fie doar despre cât timp petrec copiii online, ci despre cine controlează ceea ce văd și cât de responsabili sunt algoritmii care le modelează experiența digitală.
Citește pe Antena3.ro
