1. Mircea Eliade. Opere. Proza literară V (1936-1955)
Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2026
Semnalăm apariția volumului V (1.200 de pagini) din seria „Mircea Eliade - Opere”, ce conține proza literară a scriitorului din perioada 1936-1955. Volumul se deschide cu un studiu semnat de Sorin Alexandrescu, director-fondator CESI, emerit al Universității din Amsterdam și membru de onoare al Academiei Române. Întreaga ediție critică este realizată de un excelent colectiv de cercetători de la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române. Coordonator al ediției este Oana Soare, implicată și în realizarea acestui volum alături de Gabriel Badea, Cristina Balinte, Bianca Burța-Cernat și Oana Safta.
Seria „Mircea Eliade - Opere” face parte din colecția „Opere fundamentale”, fondată de acad. Eugen Simion și publicată de Fundația Națională pentru Știință și Artă, sub egida Academiei Române. Sub tipar se află acum volumele VI și VII. Felicitări colectivului editorial!
2. Palat, curteni, ceremonii
Autor: Tudor Vișan-Miu
Editura: Corint, 2026
Studierea organizării Curții regale sub toți cei patru monarhi devoalează atât elementele de continuitate, cât și pe cele de inovație în materie de tradiții, principii, reglementări și practici. Prin stabilirea unor repere tematice și cronologice, cartea de față se concentrează asupra tradițiilor, oamenilor și evenimentelor de la Curtea regală din ultimele două decenii ale monarhiei în România (1927–1947). Amplul demers istoriografic urmărește trei mari filiere, dintre care ultima este hotărâtoare: (1) sursele disponibile provenind din arhiva Curții regale în anii 1920-1940 sunt, datorită profesionalizării aparatului administrativ al Palatului, mai detaliate decât cele din epoca antebelică; (2) Curtea regală a cunoscut schimbări mai frecvente, la nivelul structurii și al personalului superior, în timpul regilor Carol al II-lea și Mihai I, ale căror domnii au însumat o perioadă de trei ori mai scurtă (20 de ani, 1927-1947) decât cea a predecesorilor, regii Carol I și Ferdinand I (61 de ani, 1866-1927); (3) domniile regilor Mihai I și Carol al II-lea au ridicat controverse istoriografice mai intense la nivelul dezbaterilor academice și publice actuale decât cele care privesc domniile regilor Carol I și Ferdinand I.
Posteritatea celor patru monarhi români a fost construită în epoci diferite. Regii Carol I și Ferdinand I au intrat în imaginarul mitologic românesc deja din timpul domniei lor, ca suveranul „dezrobitor”, respectiv, „întregitor”. Succesorii lor, Carol al II-lea și Mihai I, au fost detronați prin lovituri de stat, devenind ținta campaniilor de propagandă ale noii puteri. După 1989, la nivelul percepțiilor populare s-a înregistrat, în paralel cu viziunea nuanțată a cercetătorilor, o departajare superficială între regii României, urmând instinctul de a clasa simplist conducătorii din istorie după tiparele figurilor „luminoase” și „întunecate”.
3. Șaptesprezece garoafe
Autor: Andrew Morton
Editura: Corint, 2026
Traducere: Simona Preda
Pentru fanii serialului The Crown, o carte meticulos documentată despre legăturile secrete dintre Franklin D. Roosevelt, Winston Churchill, ducele de Windsor, Ribbentrop și Adolf Hitler.
Andrew Morton, autorul bestsellerului Diana. Povestea unei prințese spusă de ea însăși, revine cu un nou volum dedicat Casei de Windsor. Celebrul biograf prezintă o latură mai puțin cunoscută a lui Eduard al VIII-lea și a soției sale americane, Wallis Simpson, și dezvăluie, totodată, încercarea naziștilor de a-l transforma pe viitorul duce de Windsor într-un rege-marionetă. De la presupusa aventură dintre Simpson și ministrul german de externe, Joachim von Ribbentrop, până la descoperirea corespondenței strict secrete dintre cel supranumit „regele trădător” și Înaltul Comandament german, aceasta este o saga în care politica internațională se împletește cu spionajul, romantismul și intriga, scoțând la iveală o latură mai puțin cunoscută a monarhiei britanice.
Sprijinindu-se pe documente ale FBI, fotografii exclusive și materiale din arhivele regale britanice, din cele germane și cele ruse, precum și corespondența personală a lui Churchill, Eisenhower și a familiei Windsor, Șaptesprezece garoafe este o dramă istorică strălucitoare, plină de aventură, răsturnări de situație și revelații surprinzătoare, scrisă de un maestru al genului.
4. Un univers misterios
Autor: M. Suhail Zubairy
Editura: Humanitas, 2026
Traducere: Walter Fotescu
Prin apariția teoriei relativității și a mecanicii cuantice, reprezentările pe care oamenii și le-au construit secole de-a rândul despre lumea fizică au fost bulversate. Simțul comun nu mai era suficient pentru a o înțelege, ceea ce l-a făcut pe Werner Heisenberg să spună: „Universul nu e doar mai straniu decât ne închipuim, ci e mai straniu decât ne putem închipui”. Pe de altă parte, limbajul matematic pune o barieră între fizicieni și publicul larg, care vrea să i se ofere o imagine intuitivă asupra relativității și mecanicii cuantice.
Cu atât mai spectaculoasă e performanța profesorului Suhail Zubairy: Un univers misterios (cartea pe care a publicat-o la Oxford University Press) reușește să explice în termeni simpli, fără să apeleze la matematică, nu doar ideile care stau la baza mecanicii cuantice, relativității și cosmologiei, dar și consecințele lor subtile, devenind un compendiu al cunoștințelor actuale din fizică. De un interes aparte, și de o tratare originală, se bucură domeniul criptografiei, comunicării și informaticii cuantice (în care Suhail Zubairy are contribuții notabile), însă poate că meritul cel mai important al cărții este că analizează problemele filozofice cu care se confruntă înțelegerea lumii.
5. Să ne rămână bucuria
Autor: Kev Lambert
Editura: Polirom, 2026
Traducere: Sînziana Cotoară
Considerată una dintre cele mai uluitoare minţi ale arhitecturii contemporane şi o zeiţă a culturii pop, Céline Wachowski nu ştie ce o aşteaptă. Cu o carieră prolifică, o avere uriaşă, un serial popular pe Netflix şi construcţii fabuloase în toată lumea - faimosul Decco Tower din New York, Media Centerul Jocurilor Olimpice din Londra sau muzeul Guggenheim din Abu Dhabi -, Wachowski tânjeşte după recunoaşterea oraşului în care s-a născut şi primeşte, după o carieră de mai bine de cincizeci de ani, primul ei proiect public în Montréal: noul sediu al unui gigant american din domeniul IT. Rămas în urmă faţă de celelalte metropole ale Americii de Nord, oraşul nu pare însă pregătit să găzduiască un edificiu de o asemenea anvergură, iar frumuseţea construcţiei şi beneficiile pe care le-ar putea aduce comunităţii se pierd în critici şi proteste de stradă împotriva gentrificării şi a evacuărilor din zonă. La apariţia unui articol devastator în The New Yorker care îi anunţă prăbuşirea, Céline crede că e un ţap ispăşitor. Urmărind cu o ironie şi o fineţe cu totul şi cu totul aparte poveştile pe care şi le spun despre ei înşişi bogaţii lumii, Să ne rămână bucuria este un roman profund social despre putere şi artă, o critică muşcătoare a capitalismului.
Roman distins cu Prix Médicis 2023, Prix Décembre şi nominalizat la Prix Goncourt.
6. Muzeul inocenței
Autor: Orhan Pamuk
Editura: Polirom, 2026
Traducere: Luminița Munteanu
„Toți mă întreabă: domnule Pamuk, dumneata ești Kemal din roman? Ei, gata! Nu, nu sunt Kemal, dar nici nu vă pot convinge că nu sunt. Asta înseamnă să fii scriitor. Și sunt fericit. Tolstoi a făcut o școală. Alți scriitori au întemeiat o revistă, au făcut filme, au avut o carieră politică. Muzeul ăsta e școala mea, e revista, e filmul și e politica mea. E o parte din mine” (Orhan Pamuk).
Premiul Nobel pentru Literatură 2006.
Roman ecranizat pentru Netflix, în regia lui Zeynep Günay.
7. Sunteți iubirea nefericită a Führerului
Autor: Jean-Noël Orengo
Editura: Corint, 2026
Traducere: Doru Mareș
În 1969, Albert Speer, arhitectul favorit al lui Hitler și ministrul Armamentului și Producției de Război în cel de-Al Treilea Reich, își publică memoriile. Revenind asupra trecutului său, de la punerile în scenă ale congreselor naziste până la prăbușirea Reichului, Speer își desăvârșește ultima metamorfoză care i-a salvat viața la procesul de la Nürnberg și care va face din el „vedeta” vinovăției germane. Susținând că nu a știut nimic despre Soluția finală, el se declară „responsabil, dar nu vinovat”. Cu toate că istoricii vor demonstra fără echivoc că a mințit, propria versiune se va impune pentru mult timp.
Într-o eră dominată de fake news, ni se oferă un roman despre una dintre cele mai mari minciuni ale istoriei. Urmărind scene din viața lui Speer, punându-le verosimilitatea sub semnul întrebării, luminând anumite aspecte obscure, luând în considerare cercetările unor istorici importanți din perioada postbelică - printre care istoricul Gitta Sereny -, Jean-Noël Orengo ne propune o lectură amețitoare despre unul dintre cei mai iubiți colaboratori ai lui Hitler.
Roman nominalizat la Prix Goncourt, Prix Goncourt des Lycéens, Prix littéraire „Le Monde”.
8. Brâncuși
Ediție stabilită și prezentată de Doina Lemny
Editura: Polirom, 2026
Traducere: Nicolae Constantinescu
Brâncuși avea darul să-și exprime în câteva fraze scurte gândurile despre artă, despre creație în general și despre propria creație, despre viață. El scria toate acestea într-o limbă personală, într-o franco-română aproximativă, dar fermecătoare pentru prietenii lui, o limbă care nu ținea cont de normele gramaticale. Această particularitate se adăuga aurei sale de artist gânditor, influențat de filosofia orientală, contribuind la constituirea unei imagini misterioase, aproape mistice. Spusele sale, adesea aforisme, au fost reluate, transformate, publicate în numeroase cărți, în franceză, engleză, italiană și română, sub diverse forme până când însuși sensul gândirii sale a fost deformat.
9. Zăpezi de tei
Autoare: Anca Nedelcu
Editura: Trei, 2026
„La 30 de ani de la terminarea școlii, foștii colegi se reunesc încercând să se regăsească în spatele chipurilor maturizate, să reînvie vraja copilăriei și a nebuniilor pe care le făcuseră cândva. Sunt aceiași, dar alții: greutăți și împliniri i-au marcat pe fiecare în felul său, ambițiile sau înfrângerile, iubirile sau eșecurile au devenit parte din cine sunt astăzi. Nostalgie, luciditate și umor - toate acestea se împletesc și absorb cititorul într-o odisee a emoțiilor la capătul căreia realizezi că nu ești singur. De ce? Pentru că poveștile ne aduc împreună: a le scrie, a le citi sau a le spune înseamnă o infailibilă cură împotriva singurătății. O poveste despre oameni și despre școala românească - ieri și astăzi - relatată cu tandrețe sub forma unui scenariu în care prezentul și trecutul se combină pentru a schița o saga a maturizării” - Magdalena Mărculescu, editor.