Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Cartoful de Cairo, în luptă cu cel de Dăbuleni

Cartoful de Cairo, în luptă cu cel de Dăbuleni

de Andreea Stroe    |   

România duce cu greu lupta cu agricultura țărilor vecine, dar la cartof am putea spune că stăm destul de bine. Cu un consum de aproape 100 de kilograme de cartofi pe cap de locuitor, ne situăm pe una dintre primele poziţii la nivel european. Suntem mari consumatori de cartofi, dar și producem prin tradiție.

Hrana cea de toate zilele

Românul, de când se știe, a cultivat cartofi. Pe plantațiile fiecărui agricultor sărac sau mai puțin sărac întotdeauna s-au regăsit culturile de cartof, fie pentru consum propriu, fie pentru valorificare. Nu degeaba avem la Brașov un Institut de Cercetare și Dezvoltare pentru Cartof. Specialiștii din cadrul institutului au omologat deja trei noi soiuri de cartof capabile să ofere o producție medie de aproximativ 60 de tone la hectar. Acestea sunt, totodată, adaptate și la schimbările climatice din țară. Pe de altă parte, ne spune Sorin Chiru, acești cartofi se remarcă printr-o dinamică rapidă de acumulare. Acest lucru înseamnă că, imediat ce se formează, noii tuberculi încep să acumuleze masă în prima perioadă de vegetație, fiind protejați de perioadele de secetă. Doar că până la scoaterea pe piață a acestor soiuri românești mai durează. Procesul se întinde pe opt ani, necesari pentru înmul-țirea propriu-zisă a tuberculilor. Soiurile românești sunt înrudite cu cele de pe vremea vechiului regim și nu au nimic de-a face cu cele hibride care vin din import.

Cartofii noi din Egipt

Mare parte din cartofii noi care sunt acum pe piață provine din zonele consacrate pe acest tip de cultură. Și aici vorbim de Lungulețu, Dâmbovița, Constanța, Dăbuleni, Mârșani. Dar sunt și cartofi din import. Gheorghe Boțoman, preșe-dintele Federației Române a Cartofului, spune că în această perioadă timpurie majoritatea cantităților vin din Egipt via Germania. „Sunt zonele acestea mediteraneene unde este mai cald. Vorbim de cartoful nou. Cel vechi este de la noi sau din Polonia, conservați la maximum 4 grade. Deși avem suficientă producţie, avem și importuri. Acum, de ce avem totuși marfă de import în piețe? Ăsta este capitalismul, piața liberă! Dacă românul nu este educat să consume din producția proprie! Dacă vorbim de tratamente, să știți că o treime dintre producă-torii noștri folosesc îngrășăminte chimice, restul sunt atât de săraci, că preferă să folosească găinaț de pasăre care să facă tuberculul mai mare”, potrivit lui Gheorghe Boțoman.

Mirajul legumelor arătoase

De ce ajung pe piața româ-nească produse care în alte țări sunt cotate ca de proastă calitate? Pentru că românii sunt vrăjiți de mirajul legumelor arătoase. Dar, în fapt, este o mare capcană, iar lucrul acesta este valabil și pentru cartof. Ca să prindă mai multă masă, sunt crescuți intensiv cu îngrășăminte chimice, de aici și mirosul specific de multe ori. Cartofii peste 8 cm în dia-metru sunt folosiți pentru fura-jarea animalelor sau ajung pe piețe precum cea românească. Așa devenim, potrivit aprecie-rilor făcute de ministrul Achim Irimescu, o piață de mâna a zecea pentru că permitem lucrul acesta.

Crumpi exotici, mov, roz sau dulci

Cartoful este „mâncarea săracului”, dar când vine vorba despre cel exotic, lucrurile nu mai stau așa. Cartoful mov a prins avânt în România în ultimii ani și ajunge la export acolo de unde vin importurile, Germania. Inginerul Antonio Colceriu a lucrat 25 de ani în Elveția, dar, odată revenit în țară, la Colibași, în Giurgiu, s-a apucat să cultive cartofi mov, roz, dar și clasici, ecologici. I-a ales pe cei mov pentru că a văzut cât de prețuiți erau în Elveția și Germania și s-a gândit să producă în România pentru export. „Nu este o cultură ușoară cea a cartofului. Am cinci hectare pe care le muncesc și scot de pe ele în jur de 20 tone anual, în funcție de vreme. Anul trecut am scos sub 20 de tone. Să vedem anul acesta. Ca investiție, la un prim calcul, vorbim de 10.000 de euro pe un hectar, și la final de sezon scoți dublu. Acum, eu livrez mare parte din marfă în Germania. Toată producția de anul trecut într-acolo a mers, la un preț de 3,5 lei/kg.” Cartofii mov ajung să se vândă pe piață chiar cu 4,5 euro/kg. Sunt consi-deraţi o delicatesă. Pe lângă cei mov, Antonio mai cultivă cartofi cu miez roșu, Red Burgundi, și cartofi alună cu gust de arahidă, de unde și denumirea.

Au dat lubeniţa pe barabule

La Dăbuleni, oamenii au renunțat la lubenițe și s-au apucat de cultivarea cartofului dulce. Are altă tehnologie de cultivare decât cartoful mov sau alb, respectiv din lăstari. „Este mult mai avantajos. Am văzut că se vând și cu 10 lei kilogramul. Am colaborat cu coreeni, pentru că ei ne-au învățat cum e cu acest tip de cartof și acum vrem ca ceea ce producem să dăm la export”, ne spune Delia Dobre, o localnică din Dăbuleni. Kilogramul de pepeni pleacă din Dăbuleni la un preț de circa 0,3 lei și ajunge în piețe la aproximativ un leu, în timp ce cartoful dulce se vinde în supermarketuri cu circa 10 lei/kilogram.

Soiul mov este un antioxidant

Cartofii mov-albaștri au o structură diferită a amidonului. Sunt recomandați și diabeticilor. Culoarea mov-albastru vine de la antocianine, care sunt un puternic antioxidant. Acestea sunt prezente mai mult în cartoful mov decât în fructele de pădure. Datorită antioxidanților puternici, cartofii mov-albaștri ajută la scăderea tensiunii arte-riale și la reducerea greutății corporale.

Cartoful mare asimilează mai multă apă, în detrimentul substanței uscate, şi nici nu are gustul cartofului de mărime medie. În țările vest-europene, în supermarketuri cartofii peste 8 cm în diametru nu au ce căuta la vânzare.

Aceste soiuri sunt mai tolerante la condițiile de climă, respectiv la tempe-raturi mai ridicate și la secetă. Ele sunt din categoria soiurilor semitim-purii. Din acest punct de vedere, planta beneficiază foarte mult de perioada de precipitații din prima parte a sezonului de vegetație, lucru foarte important. Sorin Chiru, directorul INCDCSZ Braşov

l Cartoful care încolțește acasă, în lada de păstrare, nu a fost stropit cu substanțe fitosanitare antiîncolțire. Aspectul acestor tratamente este acela de praf alb; l Atunci când cartoful a fost trecut prin faza de îngheț, la prăjire se înnegrește. Amidonul, la temperaturi scăzute, se trans-formă în zahăr, iar acesta, preparat termic în ulei, se caramelizează; l Cartoful cumpărat trebuie să aibă miros de pământ, și nu de substanțe chimice. Este un indiciu că nu au fost tratați chimic excesiv.

Dacă vorbim de impor-turi, să știți că acestea nu depășesc 100.000 de tone pe an. Noi producem două milioane de tone anual. Ne ajunge pentru consumul intern, ba vorbim chiar de un excedent. Gheorghe Boțoman, preşedintele Federației Române a Cartofului

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri