Jurnalul.ro Ştiri Politică Cât mai rezistă lanţul de iubire dintre PSD şi ALDE 

Cât mai rezistă lanţul de iubire dintre PSD şi ALDE 

de Marius Gîrlașiu    |   

Vehiculate de mai multă vreme, încă din mandatul Guvernului Grindeanu, tenisunile dintre PSD şi ALDE s-au accentuat după ce Liviu Dragnea a introdus impozitul pe cifra de afaceri şi taxa de solidaritate în programul Cabine­tului Tudose. Deşi premierul s-a întors de la Bruxelles cu programul de guvernare ciuntit, iar de măsurile anunţate aproape s-a ales praful, frustrările din interiorul ALDE rămân de actualitate şi pot ajunge până la divorţul dintre Dragnea şi Tăriceanu. 

Taxa de solidaritate şi impo­zitul pe cifra de afaceri, măsuri economice opuse politicilor liberale, au reaprins tensiunile mocnite dintre PSD şi ALDE. Partidul lui Tăriceanu, care se consideră „singurul partid liberal din România”, s-a opus categoric implementării celor două puncte nevralgice din programul Cabinetului Tudose. De altfel, unul dintre liderii partidului, Varujan Vosganian, a anunţat încă din ziua înves­tirii noului Guvern că ALDE nu agreează măsurile fiscale apărute peste noapte în noul program. 

Alianţă contra naturii 

În timp ce Liviu Dragnea se pregătea să decoleze spre Israel, conducerea ALDE a convocat marţi un Birou Politic Naţional care să clari­fice poziţia partidului faţă de punctele sensibile din programul Executivului. Liderii filialelor din teritoriu l-au mandatat pe Tăriceanu să rămână ferm pe poziţii şi să respingă din faşă orice tenta­tivă a PSD de a introduce taxa de solidaritate şi impozitul pe cifra de afaceri. Liberal-demo­craţii au făcut propriile simu­lări economice, iar concluziile care au reieşit ar fi arătat că cele două măsuri fiscale ar aduce şi mai multe bătăi de cap în economie, spun surse din ALDE. Astfel, votul orga­nizaţiilor din ţară îl obligă pe Tăriceanu să joace de pe poziţii de adversitate cu Liviu Dragnea, în eventualitatea în care liderul PSD va forţa apli­carea programului, în ciuda recomandărilor venite de la Bruxelles. ALDE a anunţat deja că se va opune şi oricărei modificări a cotei unice, în sensul creşterii impozitării. Varujan Vosganian a fost cel care a avertizat în Parlament că orice tentativă de a schimba cota unică de impozitare de 16% prin praguri care să depă­şească această limită „va găsi în ALDE un oponent”. Dragnea şi Tăriceanu s-au mai contrat şi în trecut, după ce fostul premier a cerut renun­ţarea la venitul minim garantat, pe care l-a catalogat drept „o invitaţie la nemuncă”. Declaraţia l-a deranjat pe Dragnea, care a interpretat-o drept un afront şi un atac direct la adresa electoratului tradiţional al PSD. 

Se rupe coaliţia până în 2019? 

Peste toate aceste tensiuni, provocate de diferenţele doctri­nare, se adaugă şi zvonurile că Tăriceanu se pregăteşte să candideze la alegerile preziden­ţiale din 2019 pentru a creşte electoral scorul partidului. Fostul premier a candidat şi la prezidenţialele din 2014, obţi­nând puţin peste 5%, ca inde­pendent, în turul I. ALDE a intrat la limită în Parlament (5,6%) şi a pierdut nu mai puţin de şase parlamentari după prima sesiune din acest an: cinci au defectat după scandalul dintre Tăriceanu şi fostul vicepremier Daniel Constantin, iar unul, Remus Borza, a fost exclus din partid după ce a votat în favoarea lui Sorin Grindeanu la moţiunea de cenzură. Astfel, din 29 de aleşi, câţi avea după alegerile din decembrie 2016, ALDE mai are acum doar 23. Cu şase în plus faţă de minorităţile naţi­onale, altele decât cea maghia-ră, şi cu şapte mai puţini decât numără UDMR (30). Pe scena politică circulă de mai multă vreme scenariul conform căruia Tăriceanu ar urma să rupă coaliţia până în 2019, anul alegerilor prezidenţiale, pentru a mai şterge din eticheta de „vasal” al PSD, în condiţiile în care liderul ALDE vizează electoratul de dreapta. 
 

Subiecte în articol: liviu dragnea
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri