Cu o întârziere de o lună și jumătate, a fost emisă, ieri, Decizia CCR cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională între SRI, Parchet și Înalta Curte, generat de încheiere protocoalelor secrete din 2009 și 2016. Conflictul juridic există, SRI a interferat ilegal în anchetele penale, iar Comisia Parlamentară de control a SRI nu și-a făcut datoria. Toate cauzele aflate, în prezent, pe rolul parchetelor și instanțelor urmează să fie verificate și, dacă se identifică probe obținute în baza acestor protocoale, ele urmează să fie înlăturate.
Curtea Constituțională a admis existența conflictului juridic de natură constituțională între Parchetul General și Parlametul României, pe de o parte, și ÎCCJ și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, conflict generat de încheierea, în data de 4 februarie 2009, a protocolului dintre Parchetul general și SRI nr. 00750, în integralitatea lui. Totodată, magistrații constituționali au constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parchetul General, pe de o parte, și ÎCCJ și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de un al doilea protocol, încheiat în 8 decembrie 2016, dar numai parțial, în ceea ce privește trei articole din documentul supus dezbaterilor.
Deloc surprinzător este faptul că protocoalele au fost stabilite ca fiind ilegale cu majoritatea membrilor CCR, împotrivă poziționându-se fosta șefă a ÎCCJ, Livia Stanciu, fostul șef al DNA, Daniel Morar, și judecătorul CCR zis “Erată”, Ștefan Minea.
Semnatarii protocoalelor
Protocolul din 2009, declarat ilegal și care a interferat abuziv cu activitatea de urmărire penală, a fost semnat de către Laura Codruța Kovesi și George Cristian Maior, el fiind contrasemnat, printr-un act adițional ulterior, de către Florian Coldea și de procuroarea Gabriela Scutea, care a iscălit pentru ex-procurorul general Tiberiu Nițu. Protocolul din 2016, stablit parțial ca fiind la fel de ilegal, a fost semnat de Augustin Lazăr și de către Eduard Hellvig. În privința acestui de-al doilea protocol, CCR a arătat că sunt ilegale articolele 6 alineat 1, 7 alineat 1 și 9, care prevedeau obligativitatea Parchetului de a comunica SRI modul de valorificare a informațiilor, date care prezintă interes pentru securitatea națională și informaii cu privire la săvârșrea de către angajați ai SRI de infracțiuni, dar și faptul că, la cererea SRI, Parchetul punea la dispoziție consultanți.
Probele obținute astfel vor fi anulate
CCR arată și calea de urmat, ca efect al acestei situații ilegale fără precedent. Înalta Curte și celelalte instanțe, Parchetul General și unitățile din subordine „vor verifica în cauzele pendinte (aflate pe rol sau în cursul urmăririi penale) în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor legale referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală și vor dispune măsurile legale corespunzătoare”. Adică anularea tuturor actelor obținute în baza acestor protocoale.
În privința dosarelor soluționate deja, care conțin de asemenea probe obținute ilegal în baza protocoalelor secrete, decizia CCR nu poate fi aplicată. Cel mai probabil, această chestiune va fi soluționată prin intermediul unei Legi sau a unei Oronanțe de Urgență a Guvernului.
Comisia Parlaentară de control a SRI nu și-a făcut treaba
Curtea Constituțională nu s-a mulțumit doar cu a constata existența conflictelor juridice de natură constituțională î privința protocoalelor, ar a statuat că, în ambele situații (și în 2009, și în 2016, Parlamentul și-a exercitat în mod necorespunzător controlul asupra SRI. Protocolul ilegal din 2009 a fost semnat pe vremea când, la conducere Comisiei Parlamentare de control a activității SRI se afla democrat-liberalul Cezar Preda. Din 2012, această comisie a fost condusă de PSD-istul Gergian Pop, iar printre membri s-au numărat Sebastian Ghiță, Sorin Grindeanu sau Eugen Bejinariu. La sfârșitul acestei comisii, a fost semnat și protocolul din 2016, ulterior, șefia comisiei fiind preluată de către ex-PSD-istul Adrian Țuțuianu.
Augustin Lazăr, unul dintre semnatarii protocoalelor ilegale, a comunicat, ieri, că Parchetul așteaptă motivarea deciziei CCR, ca să vadă ce anume cale va urma. Lazăr subliniază că decizia CCR este aplicabilă doar “pentru viitor”