Curtea Constituţională a României (CCR) discută, la 20 iulie 2016, sesizarea privind pensiile speciale ale aleşilor locali, depusă de Guvern la 27 iunie 2016. Principalul argument invocat de Guvern în sesizare este acela că impactul bugetar al aplicării legii în forma actuală adoptată de Parlament ar fi unul semnificativ (în jur de 400 de milioane de lei pe an). Guvernul a mai sesizat CCR pe aceeaşi propunere legislativă şi la 28 decembrie 2015.
Guvernul României a sesizat Curtea Constituţională la 27 iunie 2016, în baza articolului 146, litera 1 din Constituţie, potrivit căruia Curtea se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea unuia dintre următorii actori: preşedintele României, unul dintre preşedinţii celor două Camere, Guvernul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului şi un număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.
La art. 147, alineat (2) se arată că, în cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor în acord cu decizia Curţii Constituţionale.
Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, care a fost contestată de Guvern, se referă la instituirea unor indemnizaţii pentru mai multe categorii de aleşi şi reprezentanţi locali: primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene. Aceste categorii ar urma să primească aceste indemnizaţii sau "pensii speciale" după finalizarea unui singur mandat, însă nu vor beneficia de această pensie cei care au fost condamnaţi definitiv cu executare în exercitarea funcţiilor enumerate mai sus.
Cuantumul indemnizaţiei se acordă, potrivit propunerii de lege, în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. Aceste indemnizaţii sau pensii speciale se cumulează cu orice alt tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii, cu excepţia altor pensii speciale, cum ar fi cea de parlamentar.
Cu privire la sesizarea Guvernului, din 27 iunie 2016, premierul Dacian Cioloş a declarat, în aceeaşi zi, că "din lege nu reiese clar cum ar urma să fie finanţate aceste pensii sau indemnizaţii speciale. Ele, aşa cum e prevăzută legea acum, ar continua să impacteze bugetul de stat pentru că şi bugetele locale, în mare parte, sunt alimentate tot din bugetul de stat".
În sesizarea Guvernului se reiau, în mare parte, argumentele din sesizarea anterioară din 28 decembrie 2015, în cuprinsul ei arătându-se că Parlamentul nu a reexaminat propunerea de lege privind pensiile speciale, în sensul în care Decizia CCR nr. 22 din 20 ianuarie 2016 nu a fost aplicată.
Unul dintre argumentele reluate de Guvern este acela referitor la neretroactivitatea legii (art. 15, alin. 2 din Constituţie), în sesizare susţinându-se că legea prevede că de indemnizaţii beneficiază toţi primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene, începând cu 1992. Dincolo de aspectul în sine al retroactivităţii legii, perioada temporală extinsă este fără precedent în legislaţia din România, se arată în sesizare.
Guvernul mai invocă totodată şi încălcarea art. 16, alin. 2 din Constituţie (cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări), susţinând că, prin acordarea acestei indemnizaţii numai unor aleşi locali, legiuitorul a stabilit un tratament juridic diferenţiat în cadrul aceleiaşi subcategorii juridice. Astfel, potrivit sesizării Guvernului, acordarea în mod selectiv a unei indemnizaţii doar unor categorii de aleşi, şi nu, de exemplu, şi altor categorii de aleşi locali, cum ar fi cea a consilierilor locali sau a consilierilor judeţeni, este discriminatorie.
O altă problemă de constituţionalitate sesizată de Guvern este art. 138, alin. 5 din Constituţie care prevede că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. Proiectul care stabileşte indemnizaţia pentru categoriile de aleşi locali enumeraţi mai sus instituie un drept suplimentar, fără o analiză prealabilă a numărului de persoane beneficiare, fără un impact bugetar al măsurii şi fără stabilirea surselor bugetare de unde sunt acoperite aceste cheltuieli suplimentare, se mai arată în sesizare.
***
Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, care a fost atacată la CCR de Guvern la 27 iunie 2016, este în circuit parlamentar din 30 iunie 2015 şi a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari ai PSD, PNL, UDMR şi minorităţi. La 11 noiembrie 2015, respectiv 21 decembrie 2015, propunerea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, respectiv Senat.
La 28 decembrie 2015, Guvernul a sesizat Curtea Constituţională, invocând atunci faptul că se instituie un regim special de privilegii pentru anumiţi aleşi locali, faptul că se acordă retroactiv unele drepturile speciale şi faptul că nu se asigură finanţarea pentru indemnizaţiile nou create. Prin Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, Curtea Constituţională a admis sesizarea Guvernului, precizând că legea nu este clară, că există inegalitate între aleşi şi că nu se precizează sursa de finanţare.
După decizia Curţii Constituţionale, propunerea legislativă a reintrat în circuit parlamentar, pentru ca legea să fie reexaminată. În perioada martie-aprilie 2016, propunerea a trecut pe la comisiile de specialitate ale parlamentului, unde au fost aduse unele amendamente. Propunerea amendată a fost respinsă de Camera Deputaţilor, la 13 aprilie, şi adoptată de Senat (for decizional), la 21 iunie 2016.
Sursa: AGERPRES