Jurnalul.ro Special Anchete CCR: Recomandările MCV nu sunt obligatorii. Aderarea la UE nu poate afecta supremaţia Constituţiei

CCR: Recomandările MCV nu sunt obligatorii. Aderarea la UE nu poate afecta supremaţia Constituţiei

de Ion Alexandru    |   

Una dintre încercările disperate de a anihila Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, structura de parchet care investighează “unităţile de elită” ale DNA din Ploieşti şi Oradea, care a pus-o sub acuzare pe însăşi Laura Codruţa Kovesi, în două dosare penale, şi pe rolul căreia există înregistrate cel puţin două plângeri penale privind activitatea de procuror comunist, la Penitenciarul de la Aiud, a lui Augustin Lazăr, a eşuat lamentabil. Însă, pe lângă eşecul pe fond al demersului, acţiunea a primit un răspuns tranşant din partea Curţii Constituţionale, pe marginea mult-trâmbiţatei obligaţii pe care România ar avea-o de a respecta opiniile şi părerile denumite “recomandări” din rapoartele MCV. Astfel, CCR a respins excepţia de neconstituţionalitate invocată de USR şi PNL, a legii de adoptare a OUG 90/2018, privind operaţionalizarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Cele două partide de opoziţie au cerut Curţii să adreseze Curţii de Justiţie a UE un set de întrebări referitoare la obligaţia României de a implementa în legislaţie aceste recomandări din rapoartele MCV, solicitând, totodată, CCR să amâne pronunţarea unei soluţii pe fond, până la sosirea răspunsurilor de la CJUE. Răspunsul CCR este unul fără echivoc: “Recomandările MCV nu sunt obligatorii” şi “aderarea României la UE nu poate afecta supremaţia Constituţiei asupra întregii ordini juridice”.

 

Curtea Constituţională a publicat motivarea Deciziei CCR din 13 martie, prin care a respins obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea OUG 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, excepţie ridicată de grupurile parlamentare ale USR şi PNL.

Unul dintre subiectele dezbătute, pe larg, în cuprinsul motivării acestei decizii a fost solicitarea petenţilor către CCR de a adresa Curţii de Justiţie a Ununii Europene un set de întrebări legate de caracterul recomandărilor MCV, ale Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO, urmând ca o decizie a CCR să fie luată abia după ce CJUE ar fi răspuns la aceste întrebări. Ei bine, Curtea a respins această cerere ca inadmsibilă.

Conform acestei decizii, CCR a constatat că prevederile tratatelor Uniunii Europene şi a reglementărilor comunitare au caracter obligatoriu şi se aplică asupra legilor naţionale, însă “rapoartele emise în cadrul MCV privind situaţia sistemului judiciar românesc, invocată în sesizare, conţin doar recomandări”. “Având în vedere lipsa de relevanţă constituţională a Deciziei 2006/929/CE, act european cu caracter obligatoriu pentru statul român, cu atât mai puţin poate fi reţinută relevanţa constituţională a rapoartelor emise în cadrul Mecanisului de Cooperare şi Verificare”, susţin judecătorii constituţionali.

 

Curtea vorbeşte despre identitatea naţională a statelor membre

Curtea mai arată că, în acest caz, “actul emis nu îndeplineşte nici condiţia prevăzută în cuprinsul articolului 148, alineat 2 din Constituţie, potrivit căruia numai prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”. În aceste condiţii, Curtea reţine că, deşi sunt acte adoptate în temeiul unei decizii, rapoartele cuprind dispoziţii cu caracter de recomandare, în urma evaluării realizate, după prezentarea concluziilor, menţionându-se că “pentru remedierea situaţiei, se recomandă următoarele măsuri”. “Or, prin intermediul unei recomandări, instituţiile europene îşi fac cunoscută OPINIA şi SUGEREAZĂ direcţii de acţiuni FĂRĂ A LE IMPUNE însă vreo obligaţie legală destinatarilor recomandărilor”, scrie, negru pe alb, în Decizia Curţii Constituţionale, aceasta adăugând că “neconcordanţa dintre legile naţionale şi recomandările europene nu reprezintă o invalidare a Constituţiei şi, drept urmare, a voinţei poporului”.

Mai departe, Curtea arată că “de esenţa UE este atribuirea de către statele membre a unor competenţe pentru realizarea obiectivelor lor comune, desigur, fără a aduce atingere, într-un final, prin această cedare de competenţe, identităţii constituţionale naţionale. Pe această linie de gândire, statele membre îşi menţin competenţe care sunt inerente în vederea păstrării identităţii lor constituţionale, iar cedarea de competenţe, precum şi regândirea, accentuarea sau stabilirea unor noi orientări în cadrul competenţelor deja cedate ţine de marja constituţională de apreciere a statelor membre”.

“Aderarea României la Uniunea Europeană nu poate afecta supremaţia Constituţiei asupra întregii ordinii judiciare”, mai arată Curtea Constituţională în Decizia nr. 137 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României la sfârşitul săptămânii trecute.

 

A existat opinie separată, dar nu pe chestiunea CJUE

CCR a respins atât excepţia pe fond invocată de USR şi PNL, cât şi adresarea unui set de întrebări preliminare Curţii de Justiţie a UE, ca inadmisibile. A existat, evident, o opinie separată, semnată de judecătorii CCR Daniel Morar, Mircea Ştefan Minea, zis “Erată”, şi Doina Livia Stanciu, dar doar în ceea ce priveşte obiecţia de neconstituţionalitate a Legii de aprobare a OUG 90/2018. În opinia separată nu se face nicio referire la interpelarea de către CCR a Curţii de Justiţie a UE.

Însă, Livia Stanciu a găsit de cuviinţă să formuleze şi o opinie concurentă, pentru a preîntâmpina, crede ea, orice impresie că, în calitatea ei de membru al sistemului, este de acord ca, în toate cazurile, CCR să respingă apriori sesizarea sau interpelarea CJUE cu astfel de întrebări. “În prezenta cauză, distinct însă de considerentele care explică lipsa legăturii cu obiectul cauzei în care cererea de înaintare a întrebărilor preliminare către CJUE a fost formulată, adică distinct de aceste considerente care susţin dispozitivul de inadmisibilitate, Curtea a mai reţinut şi alte considerente care excedează competenţei sale şi care, din punctul nostru de vedere (al Liviei Stanciu, fost partener de nădejde al procurorilor, pe vremea când conducea Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – n.red.), nu îi găseşte locul în cadrul unei soluţii de respingere ca inadmisibilă a cererii de înaintare a unor întrebări preliminare către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene”, scrie Livia Stanciu în opinia concurentă.

 

Setul de întrebări copiat de la procurorii cu #rezist

Întrebările pe care USR şi PNL ar fi vrut ca CCR să le adreseze Curţii de Justiţie a UE, înainte de a se pronunţa pe chestiunea Legii de aprobare a OUG 90/2018 privind unele măsuri de operaţionalizare a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, seamănă, la virgulă, cu poziţia similară ridicată în diverse instanţe de judecată de mai multe ONG-uri ale procurorilor, dar şi a unei părţi mici a judecătorilor, apropiată fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Kovesi şi actualului procuror general al României, Augustin Lazăr. Astfel, cele două partide ar fi vrut să ştie dacă MCV trebuie considerat un act adoptat de o instituţie a UE, în sensul articolului 267 din Tratatul de Funcţionare al UE, act ce poate fi supus interpretării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Ei ar mai fi vrut să întrebe dacă “conţinutul, caracterul şi întinderea temporală ale MCV se circumscriu Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la UE” şi dacă “cerinţele formulate în rapoartele MCV au caracter obligatoriu pentru un stat membru”. Mai departe, parlamentarii Opoziţiei ar mai fi vrut să afle dacă articolul 2 din Tratat trebuie interpretat în sensul obligaţiei statelor membre de a respecta exigenţele statului de drept, solicitate şi în rapoartele MVC, în cadrul înfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. O altă întrebare a fost dacă articolul 19, alineat 1, al doilea paragraf, din tratat trebuie interpretat în sensul obligaţiei statelor membre de a stabili măsurile necesare pentru o protecţie juridică efectivă în domeniile reglementate de dreptul UE, respectiv prin înlăturarea oricărui risc legat de influenţa politică asupra cercetării penale a unor judecători.

 

Disperare mare din cauza Secţiei care o anchetează pe Kovesi

Aceste întrebări seamănă izbitor cu demersul pe care, la sfârşitul anului trecut, l-a făcut Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, unde membru fondator este procuroarea DNA Alexandra Lăncrănjan, alături de procurorul militar Bogdan Ciprian Pîrlog, magistrat protestatar pe treptele instituţiilor statului de drept şi participant la mitingul neautorizat, din 10 august 2018, din Piaţa Victoriei. Aceştia, împreună cu Forumul Judecătorilor din România, au reuşit să obţină la Curtea de Apel Piteşti, trimiterea către Curtea de Justiţie a UE a unui set de întrebări cu aceeaşi temă abordată de PNL şi USR la CCR. Respectiv, “dacă MCV trebuie considerat un act adoptat de o instituţie a Uniunii Europene, care poate fi supus interpretării Curţii de Justiţie a UE?”; dacă “conţinutul, caracterul şi întinderea temporală a MCV se circumscriu prevederilor Tratatului privind aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană? Cerinţele formulate în rapoartele întocmite în cadrul MCV au caracter obligatoriu pentru statul român?”; dacă “articolul 2, corelat cu articolul 4, alineat 3, din Tratatul privind UE trebuie interpretate în sensul că, în cadrul obligaţiei statului membru de a respecta principiul statului de drept, se înscrie şi necesitatea ca România să respecte cerinţele impuse prin rapoartele MCV?”; dacă “articolul 2 din Tratat, în special, necesitată respectărea valorilor statului de drept, se opun unei legislaţii prin care este înfiinţată şi organizată Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, în cadrul PÎCCJ, prin posibilitatea exercitării, în mod direct, a unor presiuni asupra magistraţilor?” şi dacă “principiul independenţei judecătorului se opune înfiinţării SIIJ în cadrul PÎCCJ, raportat la modalitatea de numire/revocare a procurorilor care fac parte din această secţie, modalitatea de exercitare a activităţii în cadrul ei, modul în care este stabilită competenţa în corelaţie cu numărul redus de posturi al acestei secţii?”. Evident, asemănarea este doar o coincidenţă.

 

USR şi PNL au vrut să convingă Curtea Constituţională să întrebe Curtea de Justiţie a UE lucrurile pe care asociaţia procuroarei DNA Alexandra Lăncrănjan le-a adresat aceleiaşi instanţe europene. Esenţa întrebărilor este dacă România trebuie să respecte fără să crâcnească nişte opinii din rapoartele MCV.

Magistraţii constituţionali au respins cererea ca inadmisibilă, arătând că recomandările nu au cum să fie considerate nişte obligaţii, iar aderarea României la Uniunea Europeană nu poate călca în picioare supremaţia Constituţiei. Până şi Livia Stanciu a fost de acord cu respingerea, însă a subliniat că e de acord numai în legătură cu speţa dezbătută.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri