Lovitură istorică pentru pensiile speciale: CCR validează reforma Guvernului Bolojan
Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, că legea privind tăierea pensiilor speciale ale magistraților este constituțională, marcând o premieră absolută în istoria reformelor din sistemul public. Decizia deschide calea pentru deblocarea a 231 de milioane de euro din PNRR și schimbă radical regulile de pensionare în Justiție.
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, cu șase voturi din nouă, sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind proiectul Guvernului condus de Ilie Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților. Trei judecători au votat pentru admiterea sesizării.
Prin această decizie, CCR a confirmat constituționalitatea uneia dintre cele mai sensibile și așteptate reforme asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ce prevede noua lege a pensiilor magistraților
Potrivit proiectului adoptat de Guvern și validat de CCR, sistemul de pensionare al magistraților va fi modificat substanțial:
Vârsta de pensionare va crește gradual până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de 15 ani;
Pensia va reprezenta, în principiu, 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă;
Pensionarea anticipată va fi posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime, cu o penalizare de 2% pentru fiecare an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani.
Ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a salutat decizia CCR și a subliniat importanța majoră a acesteia pentru reformele structurale și accesarea fondurilor europene:
„S-a făcut dreptate: CCR a declarat constituțională tăierea pensiilor speciale ale magistraților. Guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit, pentru prima dată în istorie, tăierea pensiilor speciale.”
Oficialul a precizat că, în orele următoare, va avea discuții decisive cu reprezentanții instituțiilor europene pentru a demonstra îndeplinirea jalonului din PNRR:
„Odată cu promulgarea din partea președintelui Nicușor Dan, vom putea în sfârșit demonstra îndeplinirea reformei asumate de România în cadrul PNRR. Urmează apoi transmiterea oficială către Comisia Europeană a acestei dovezi, pentru care vom cere reanalizarea cererii de plată nr. 3.”
Miza: 231 de milioane de euro din PNRR
Dragoș Pîslaru a avertizat că întârzierea adoptării acestei reforme riscă să afecteze serios absorbția fondurilor europene:
„Chiar și în contextul întârzierii regretabile de peste două luni după termenul-limită de 28 noiembrie, voi depune toate eforturile diplomatice, formale și informale, pentru a încerca să salvăm situația jalonului pensiilor speciale și cele 231 milioane de Euro, bani europeni nerambursabili.”
Cum s-a votat la CCR
Surse din cadrul CCR au precizat pentru AGERPRES că pentru respingerea sesizării ÎCCJ au votat Simina Tănăsescu, Csaba Astalos, Dacian Dragoș, Iulia Scîntei, Mihaela Ciochină și Mihai Busuioc, iar pentru admitere Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Bogdan Licu.
Decizia a fost luată după cinci amânări succesive, generate inclusiv de lipsa cvorumului și solicitarea unor documente suplimentare, printre care o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Înalta Curte.
Controverse și opoziție din sistemul judiciar
Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ, iar judecătorii și procurorii au cerut ca pensiile lor să rămână apropiate de nivelul ultimului salariu. De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan a susținut ferm plafonarea pensiilor la maximum 70% din ultimul salariu net, argumentând necesitatea echității și sustenabilității bugetare.