De fapt, nu se mai verifică de mulți ani cunoștințele de gramatică a limbii române, pentru că proba a fost eliminată. Situația în care s-a ajuns astăzi este fără ieșire, dar dezastrul nu s-a produs peste noapte și nici măcar în pandemmie, ci în ultimii 20 de ani. Liceenii efectiv nu mai pot înțelege literatura, după ce s-a eliminat foarte mult din materia care-i ajuta să-și formeze cultura generală, iar proba de la Bacalaureat a devenit un chin pentru elevii care nu pot înțelege textele, dar și pentru profesori, care nu le pot preda materia, în lipsa celorlalte cunoștințe de bază.
Degradarea sistemului de învățământ s-a produs de la un an la altul, pe baza unui cumul de factori. Ceea ce vedem astăzi este doar consecința unei serii de erori care nu au fost corectate niciodată. Cadrele didactice au tras semnale de alarmă permanent, dar situația nu s-a schimbat în bine, ci din rău în mai rău. După două decenii de eșecuri pe toate planurile, se poate spune că rezultatele erau predictibile. „Am trăit dând meditații, încă de pe vremea regimului comunist, când am fost repartizat într-un orășel muncitoresc, apoi m-am mutat în București, după 1990. Am predat atât în sistemul preuniversitar, cât și în cel universitar. Ce pot să spun astăzi, după aproape 40 de ani de activitate didactică, este că nu se mai poate face legătura între literatură și bagajul de cunoștințe pe care îl au elevii de liceu. Sunt tineri care efectiv nu mai înțeleg texte simple și au mari probleme cu limba română, pe care noi trebuie să-i învățăm cum să interpreteze texte literare complicate, dar fără nicio bază de cunoștințe. Pentru a putea face așa ceva, acești elevi ar trebui să știe Filosofie, Psihologie, Istorie și mai ales istoria culturii universale, dar ei nu mai știu absolut nimic din toate acestea, pentru că nu se mai învață la școală”, a explicat, pentru Jurnalul, un profesor universitar.
Cei mai slabi au ajuns profesori
Despre incapacitatea elevilor de a-nțelege materia s-a vorbit mulți ani. Testele PISA au arătat că analfabetismul funcțional depășește 42%, mulți dintre elevii români fiind incapabili să înțeleagă texte simple. Chiar dacă ar fi incorecte testele PISA, rezultatele se văd în societatea contemporană și sunt indubitabile. Iar problemele au început cu două decenii în urmă, agravându-se din ce în ce mai mult. „Am văzut cum scade nivelul de pregătire și capacitatea de înțelegere de la un an la altul, în ultimii 20 de ani. Elevii au ajuns să memoreze niște texte, ca să ia examenul de Bacalaureat, pentru că mulți chiar nu înțeleg nimic din analiza textelor literare. Din păcate, tot de 20 de ani observăm cum scade și nivelul de pregătire al studenților care ajung la Facultățile de Litere, iar mulți dintre cei care au absolvit facultatea cu note foarte mici au ajuns să predea în școli ceea ce nu știu. A contribuit enorm la degradarea sistemului de învățământ și nivelul de salarizare, care i-a determinat pe cei mai buni să nu-și dorească o carieră didactică, iar la catedră au ajuns foarte mulți dintre cei care abia au reușit să termine facultatea, cu note minime”, mai spune acesta.
Unii au renunțat la meditații
Profesorii de Limba și Literatura Română au fost privilegiați, până acum, datorită obligativității probei la toate examenele naționale. Chiar dacă mulți profesori au trăit ani la rând din meditații, declarate sau nu la ANAF, chiar și ei arată ce probleme sunt astăzi cu materia pe care trebuie să o predea. „Am dat meditații încă de când eram studentă, dar acum prefer să renunț la aceste câștiguri suplimentare, din cauza nivelului de pregătire al elevilor. Dacă mai accept elevi la meditații, îi iau doar pe cei mai buni, pentru a-i ajuta să învețe pentru nota maximă. Noi nu avem cum să le facem cultură generală în câteva luni, înainte de Bacalaureat. Ca să înțeleagă o analiză de text literar și să poată face așa ceva, ar trebui să știe deja foarte multe lucruri, dar mulți dintre elevii de 18-19 ani nici măcar nu înțeleg ce este Mitologia. Cum aș putea să-i explic unui elev, în câteva ore, care este rolul imaginii Cristice sau semnificațiile simbolurilor din bestiarul medieval, dacă ei se uită la mine și au impresia că le vorbesc în klingoniană – un elev chiar asta mi-a spus. Apoi vin părinții să ceară socoteală, dacă elevii nu reușesc să ia examenul la Literatura Română”, spune o profesoară de liceu. Cei mai mulți au ales o metodă de compromis: să învețe mecanic niște comentarii și să le reproducă, uneori fără a-nțelege nici măcar ce au memorat
Monica Anisie, fost ministru al Educației, a-ncercat să modifice subiectele pentru Bacalaureat la Limba și Literatura Română, pentru a-i forța pe elevii de liceu să gândească mai mult, în speranța că se va elimina metoda memorării și redării automate. Dar s-a ajuns la concluzia că nu ajută cu nimic această forțare, pentru că elevii tot nu au baza de cunoștințe care să facă posibilă rezolvarea cerințelor. Astfel, s-a ajuns la o dilemă: statul dorește absolvenți de liceu incapabili să se integreze pe piața forței de muncă, în lipsa diplomei de bacalaureat, sau face un compromis, lăsând la libera alegere a elevilor materiile pentru examenul final.