În iunie, anul trecut, publicația „Time” făcea o trecere în revistă a modului în care statele lumii se descurcau după izbucnirea pandemiei de COVID-19, concentrându-se asupra a trei factori: răspunsul oferit de serviciile de sănătate, reacția conducerilor politice și ajutorul financiar. De atunci însă lucrurile aveau să se schimbe în mare măsură - au fost demarate campaniile de vaccinare, măsurile de carantinare au fost ridicate și reimpuse, unele state au suferit tranziții politice cruciale, iar mutațiile periculoase ale virusului și-au făcut apariția într-o manieră devastatoare.
În aceste condiții, „Time” face acum o analiză a evoluției, până în februarie 2021, a situației în statele plasate până în iunie 2020 în grupul inițial de țări cu rezultate remarcabile în lupta contra COVID-19 în primele faze ale pandemiei, pentru a vedea cum ne poate ajuta experiența lor.
Germania s-a descurcat
Iunie 2020: 186.522 cazuri; 8.752 decese
Februarie 2021: 2.368.015 cazuri; 66.831 decese
Germania, cu o populație de 83,8 milioane de locuitori, are o situație mai complicată decât majoritatea celorlalte state din grupul select al merituoșilor în combaterea pandemiei. Berlinul nu are pe cap doar responsabilitatea protejării propriei populații, ci, datorită influenței sale imense în UE, și pe cea a protejării restului Europei. Când Germania o duce bine, iar alte state europene suferă, încep criticile. Nu este însă cazul în momentul de față, în condițiile în care nici germanii nu o duc extraordinar după izbucnirea ultimului val al pandemiei, lucru pus de analiști pe seama jocurilor politice dinaintea alegerilor, precum și a derulării mai lente decât era de așteptat a campaniei de vaccinare. De altfel toți membrii UE luptă să-și procure cât mai multe vaccinuri, însă programul european riscă să fie considerat, deocamdată, un eșec. O nouă provocare pentru Berlin a devenit creșterea manifestațiilor contra măsurilor restrictive, care pun în pericol unul dintre cele mai robuste aspecte de până acum ale strategiei Germaniei în fața pandemiei. În iunie 2020, „Time” scria că măsurile adoptate de germani contra COVID-19 erau considerate un model pentru Europa. Germania a fost scutită de explozia de cazuri înregistrată de vecinii săi, Italia și Spania, în primul val al pandemiei, iar eforturile ei preventive rapide – între care testarea în masă și comunicarea publică extinsă și transparentă – au primit un larg sprijin din partea populației. De asemenea, a fost respectată distanțarea socială. Nu în ultimul rând, cu o mulțime de spitale și de paturi la terapie intensivă, Germania reușea, în iunie 2020, să controleze pandemia. Inițial, efortul fiscal al guvernului de la Berlin a fost sub așteptările multora, dar piețele au fost impresionate de decizia cu care executivul a amendat regulile bugetare, a adoptat un pachet substanțial de măsuri și a sprijinit mecanisme pan-europene pentru combaterea pandemiei. Una peste alta, „în pofida tuturor disfuncțiilor existente la nivel mondial, Germania a gestionat bine criza, iar cancelarul Angela Merkel este una dintre principalele cauze”, conchide „Time”.
Grecia a depășit așteptările
Iunie 2020: 3.068 cazuri; 183 decese
Februarie 2021: 174.659 cazuri; 6.194 decese
Din cauza dificultăților politice, economice și sociale prin care a trecut în cei zece ani scurși înaintea izbucnirii pandemiei, Grecia, cu o populație de circa 11 milioane de locuitori, a fost unul dintre cei mai neașteptați laureați ai studiului realizat de „Times” în iunie 2020. De atunci, grecii au încercat să țină economia pe linia de plutire și să monitorizeze atent sistemul de sănătate. În iunie 2020, revista americană se temea de consecințele redeschiderii țării pentru turism. Și cum turismul – ancora de salvare a economiei elene – avea să scadă cu 78% între ianuarie și decembrie, comparativ cu aceeași perioadă din 2019, situația îmbolnăvirilor nu a scăpat de sub control. Concomitent, guvernul din Atena monitorizează acum atent situația și face ajustările politice necesare. Executivul elen carantinează rapid zonele cu focare, încercând să contrabalanseze aceste măsuri cu relaxarea restricțiilor, acolo unde este posibil. Când pericolul noilor tulpini devine însă amenințător, autoritățile nu fac rabat de la restricțiile dure, cum este cazul atenienilor, aflați din nou în carantină. Pe de altă parte, rata vaccinărilor nu este foarte mare, dar acest lucru are drept principală cauză strategia Bruxelles-ului în această privință, consideră revista americană. În iunie 2020, „Time” remarca faptul că o decadă de austeritate a lăsat Grecia cu un sistem de sănătate incapabil să facă față pandemiei. Cu toate acestea, premierul Kyriakos Mitsotakis a băgat în carantină totală întreaga țară, la trei săptămâni după primul deces provocat de COVID-19, și a procurat mai multe paturi pentru terapie intensivă, angajând și personal medical suplimentar. Rezultatul a fost decesul a mai puțin de 200 de persoane și o popularitate în creștere pentru Mitsotakis.
Islanda testează la foc automat
Iunie 2020: 1.807 cazuri; 10 decese
Februarie 2021: 6.044 cazuri; 29 decese
Cifrele vorbesc de la sine. Din iunie 2020, țara a cunoscut totuși o creștere a numărului de cazuri, la fel ca restul Europei. Islanda a rămas însă fidelă testărilor în masă și modelului său de carantinare, iar în luna februarie a acestui an a reușit să redeschidă barurile și sălile de sport. Nici în cazul Islandei, țară cu 364.000 de locuitori, numărul celor vaccinați nu este foarte mare. În iunie 2020, „Time” nota faptul că Islanda a impus rapid un sistem gratuit de testare în masă și de identificare a contacților pentru a izola pacienții cu COVID-19. Islanda este, de altfel, țara cu cel mai mare număr de teste pe cap de locuitor. Sistemul s-a dovedit atât de eficient, încât islandezii au reușit să evite închiderea totală a țării și, începând din aprilie 2020, au început redeschiderea școlilor, muzeelor, precum și a unor afaceri, de îndată ce numărul cazurilor a scăzut în mod ferm.
Coreea de Sud – eficiență, fără blocarea economiei
Iunie 2020: 11.902 cazuri; 276 decese
Februarie 2021: 85.567 cazuri; 1.544 decese
Coreea de Sud, cu o populație de 51,7 milioane de locuitori, continuă să fie un exemplu între democrațiile cu o industrie avansată care s-au descurcat de minune în lupta contra noului coronavirus. A reușit această performanță, combătând agresiv focarele relativ mici apărute în permanență, pe care le-a neutralizat înainte de a deveni o amenințare pentru populații mari. Acest lucru a fost posibil nu doar datorită voinței guvernului de a testa, a depista persoanele infectate și de a adopta măsurile de carantinare necesare, ci și pentru că populația a respectat strategia aleasă de conducerea sa. Cu toate acestea, deși a achiziționat deja doze suficiente, Coreea de Sud nu se află încă între țările fruntașe în campania de vaccinare, deoarece autoritățile au jucat pe cartea medicamentelor pentru anticorpi, în care au avut mare încredere, în încercarea de a limita drastic numărul de spitalizări. O analiză inițială a acestei strategii a arătat însă că se merge pe o direcție greșită, iar vaccinurile sunt o soluție mult mai eficientă. În iunie 2020, „Time” remarca că sud-coreenii au început să dezvolte teste pentru COVID-19 și au trecut rapid la producția în masă a acestora încă din primele momente ale izbucnirii pandemiei, când numărul cazurilor de persoane infectate era sub 100. Seulul a exportat apoi masiv aceste teste, precum și medicamente necesare combaterii bolii. Concomitent, la scurt timp după izbucnirea pandemiei, Coreea de Sud a trecut la testarea pe scară largă a populației, la identificarea contacților, la izolarea lor rapidă și la tratarea persoanelor infectate, devenind un model de eficiență pentru toată lumea, mai ales că a reușit toate aceste lucruri fără să-și oprească economia. Firește, fiind una dintre marile economii ale lumii, Coreea de Sud beneficiază de o tehnologie fantastică, dar și de experiența acumulată în timpul epidemiei MERS, din 2015. Mai mult, țara are un sistem solid de sănătate și, în plus, stimulente financiare acordate de stat cetățenilor pentru depășirea turbulențelor economice. Rezultatul acestei strategii avea să ducă la o victorie zdrobitoare obținută de partidul președintelui sud-coreean, Moo Jae-in, în alegerile pentru Adunarea Națională, din aprilie 2020.
Taiwan, performeră absolută
Iunie 2020: 433 cazuri; 7 decese
Februarie 2021: 940 cazuri; 1.544 decese
Fără a impune măsurile draconice de carantinare adoptate de alte state, dar aplicând tactici agresive de supraveghere, Taiwan, cu o populație de aproape 24 de milioane de locuitori, continuă să impresioneze și astăzi prin cifrele aproape miraculoase obținute în timpul pandemiei. Această performanță a fost realizată însă cu precizarea că abilitatea Taipeiului de a monitoriza și de a avea o evidență strictă a populației nu ar funcționa mai deloc în țări cu o aversiune tradițională față de supraveghere și încălcare a intimității. Reversul medaliei pentru această statistică ireală este că lumea nu se îmbulzește la vaccinare, iar aceasta ar putea deveni o problemă în viitorul apropiat. În iunie 2020, revista americană nota că, în primele zile ale izbucnirii unei calamități virusologice, singurul lucru la fel de rău precum acela de a fi în centrul unei pandemii globale este de a te afla în imediata vecinătate a acestuia, mai ales dacă este plasat pe teritoriul unei țări inamice. La vremea respectivă, „Time” mai remarca faptul că, în loc să-și blocheze economia pentru o perioadă lungă, Taiwan a trecut imediat la închiderea granițelor și interzicerea exporturilor de măști chirurgicale. Apoi, guvernul a recurs la urmărirea în masă a populației prin intermediul cartelelor Sim pentru a identifica contacții și pentru a se asigura că persoanele carantinate respectă regulile. Afacerile nu au fost închise, dar au fost adoptate imediat măsuri dure de prevenție și de igienizare a salariaților și a clienților. Faptul că vicepreședintele țării este epidemiolog a fost un atu în această situație, mai remarcă „Time”.
Singapore, monitorizare drastică
Iunie 2020: 38.965 cazuri; 25 decese
Februarie 2021: 59.832 cazuri; 29 decese
Singapore, cu o populație de 5,7 milioane de locuitori, a fost unul dintre primele state declarate câștigătoare în confruntarea cu virusul. La fel ca Taiwanul, orașul-stat aplică o strategie agresivă în domeniul monitorizării cetățenilor săi prin intermediul mijloacelor tehnologice. Singapore este, de asemenea, o țară invidiată pentru faptul că a reușit să readucă studenții în universități. Ca și în cazul Taiwanului, populația nu se înghesuie însă la vaccin, iar această tendință ar putea deveni o problemă.
Noua Zeelandă s-a izolat
Iunie 2020: 1.504 cazuri; 22 decese
Februarie 2021: 2.344 cazuri; 26 decese
În iunie 2020, Noua Zeelandă, cu o populație de circa 4,7 milioane de locuitori, ar fi fost o pretendentă serioasă la titlul de „cea mai bună reacție în fața pandemiei”, datorită adoptării unor măsuri ferme și rapide de carantinare totală, precum și a accentului pus pe testare de către o conducere politică puternică. Și acum rămâne o competitoare remarcabilă în lupta contra COVID-19, deși a apărut îngrijorarea față de reticența populației față de vaccinare.
Australia a limitat călătoriile
Iunie 2020: 7.276 cazuri; 102 decese
Februarie 2021: 28.912 cazuri; 909 decese
Este greu să arăți bine în lupta contra COVID-19, când vecinul tău e Noua Zeelandă. Cu toate acestea, și Australia, țara-continent cu 25,4 milioane de locuitori, s-a descurcat de minune. Încă din primele zile ale pandemiei, Australia a limitat călătoriile, atât în afara, cât și spre teritoriul țării. De asemenea, de fiecare dată când apare un focar, autoritățile carantinează imediat zona. Lipsa unui număr mare de cazuri îi face însă și pe australieni mai puțin receptivi față de administrarea vaccinului.
OBSERVAȚII
În primul rând, comentează „Time”, statele cu rezultate remarcabile în combaterea pandemiei au fost eficiente în primul val și fără a face din goana după vaccinuri o prioritate. Cele mai performante dintre țările enumerate mai sus „au o conducere bună și resurse pentru a urma un curs corect”. Având însă în vedere apariția noilor tulpini, precum și uzura și reticența în creștere a oamenilor față de măsurile restrictive deja existente, liderii lor sunt expuși unui risc, indiferent de cât de eficienți s-au dovedit în stadiul inițial al pandemiei. De asemenea, comparând cazurile Greciei și al SUA (țară confruntată cu un dezastru epidemiologic din cauza strategiei inconștiente a fostului său lider Donald Trump), revista observă că nu doar banii sau conducerea politică asigură succesul unui răspuns adecvat contra pandemiei. Abilitatea de a crea un angajament comun și de a responsabiliza oamenii în lupta împotriva virusului se dovedește însă esențială, remarcă „Time”.