Jurnalul.ro Ştiri Politică Cele trei legi ale Justiţiei, la vot final în Senat

Cele trei legi ale Justiţiei, la vot final în Senat

Cele trei legi ale Justiţiei - Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind Organizarea Judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM intră luni în plenul Senatului pentru votul final.  

 

Senatorii au avut termen până joi, ora 15.00, să depună amendamente la legile Justiţiei, urmând ca luni, înainte de plenul Senatului, acestea să fie dezbătute şi votate în comisia specială, condusă de deputatul PSD Florin Iordache.

Modificările la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor au fost adoptate marţi de plenul Camerei Deputaţilor, cu 190 de voturi "pentru”, 98 de voturi "împotrivă” şi două abţineri.

De asemenea, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară a fost adoptată în noua formă cu 183 de voturi “pentru”, 91 de voturi "împotrivă” şi o abţinere, iar Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost adoptată în varianta modificată cu 189 de voturi “pentru”, 101 voturi  “împotrivă” şi două abţineri.

Cele mai importante modificări la pachetul legislativ privind sistemul judiciar votat la Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, sunt:

Legea 304/2004 privind statutul procurorului și judecătorului:

Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor şi procurorilor stagiari. (Art. 31 alin(3) din legea 303/2004 privind statutul magistraților).

În legislația în vigoare, Preşedintele României poate refuza o singură data numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin, iar refuzul motivat se comunica de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.

Preşedintele, vicepreşedinţii și președinții de Secție ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani și care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.

(Art. 53, alin. 1 din legea 303/2004 privind statutul magistraților). În legislația în vigoare, conducerea ICCJ este numită de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani. Practic, factorul politic a fost eliminat din procedura de numire la nivel înalt din justiție.

Informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, constitutie informaţie de interes public la care accesul este liber garantat în măsura în care nu contravin prevederilor din alte legi speciale. (Art. 7, alin. 7 alineatul 7 din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Eroarea judiciară comisă de judecător sau procuror în exercitarea funcției a fost redefinită. Noua formulare vizează încălcarea normelor „de drept material și procesual”, fapt ce conduce „la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei”.

În principal, schimbarea face referire la implicarea Inspectiei Judiciare în procedura acțiunii în regres. Mai exact,Ministerul Finanțelor Publice va sesiza Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciara a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență. (Art.96 din legea 303/2004 privind statutul magistraților).

OBSERVATOR

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri