Astfel, pe lângă cancer, malformaţii congenitale și tulburări hormonale și imunitare, persoanele expuse la anumite substanțe perfluoroalchilice și polifluoroalchilice (PFAS), cunoscute drept „forever chemicals”, au un risc mai mare de a dezvolta scleroză multiplă (SM), o boală neurologică progresivă, relevă un nou studiu. Această descoperire ar putea explica de ce, în ultimii 30 de ani, prevalența sclerozei multiple a crescut în medie cu 26%, la nivel global, în unele state numărul cazurilor noi fiind de peste două ori mai mare față de 1990.
Scleroza multiplă (sau scleroza în plăci, cum mai este cunoscută) este o boală autoimună cronică și progresivă a sistemului nervos central, cu o mare povară socio-economică, pentru care nu există până în prezent un tratament care să o vindece. Debut bolii - care afectează predominant adulții tineri (20-40 de ani), fiind de până la trei ori mai frecventă la femei - este influențat de o interacțiune complexă între factorii genetici și de mediu.
De-a lungul anilor, studiile au asociat riscul de scleroză multiplă cu mai multe variații genetice și cu unele expuneri cheie la factori de mediu, cum ar fi virusul Epstein-Barr (EBV) – care este considerat ca fiind unul dintre cei mai importanți factori de risc, fumatul și obezitatea în adolescență.
Însă, în ciuda acestor factori recunoscuți, oamenii de știință spun că persistă un procent mare de îmbolnăviri inexplicabile, iar noul studiu realizat de cercetătorii din Suedia sugerează că substanțele chimice permanente (PFAS) ar avea un rol important în declanșarea bolii, care a fost trecut cu vederea până acum.
Acești poluanți organici persistenți, despre care se spune că nu se descompun nici într-o mie de ani, se acumulează atât în mediu, cât și în organismul uman, iar consecințele sunt tot mai alarmante, după cum demonstrează oamenii de știință.
Deși efectele acestor chimicale periculoase au fost ignorate câteva decenii, cercetările din ultimii ani au arătat că expunerea la PFAS poate provoca o serie de probleme grave de sănătate, precum: mai multe tipuri de cancer, malformaţii congenitale, tulburări endocrine (pubertate timpurie sau întârziată), disfuncţii imunitare, afecțiuni cardiovasculare (niveluri anormale de colesterol) şi boli hepatice (boala ficatului gras).
„Sinergia toxică” a otrăvurilor care refuză să dispară
În cercetarea lor, cercetătorii suedezi au măsurat 24 de compuși PFAS în sângele a 907 pacienți diagnosticați recent cu scleroză multiplă și a 907 persoane sănătoase, care au făcut parte din grupul de control. De asemenea, au luat în considerare șapte produse secundare ale altor chimicale permanente, numite bifenili policlorurați (PCB).
Analizând toate datele medicale, autorii studiului au constatat că participanții care au avut o concentrație mai mare a acestor substanțe chimice în sânge au prezentat un risc semnificativ mai mare de scleroză multiplă.
Unele dintre cele mai puternice asocieri cu boala au apărut dintr-o combinație de compuși PFAS și/sau subproduși ai acestora, mai degrabă decât dintr-o singură substanță chimică.
„Sinergia toxică” a substanțelor chimice permanente este o complicație despre care oamenii de știință deja au tras semnale de alarmă.
„Rezultatele arată că, atunci când încercăm să înțelegem efectele PFAS și ale altor substanțe chimice asupra ființelor umane, trebuie să luăm în considerare amestecurile de substanțe chimice, nu doar substanțele individuale, deoarece oamenii sunt, în general, expuși la mai multe substanțe în același timp”, spune autoarea principală a studiului, Aina Vaivade, de la Universitatea Uppsala din Suedia.
O familie cu circa 15.000 de chimicale
PFAS au început să fie produse încă din anii 1940, însă au devenit populare câțiva ani mai târziu, când numărul de utilizări, denumiri și aplicații pentru acest grup de substanțe chimice a început să crească rapid.
În prezent, acestea sunt omniprezente în viața noastră, fiind utilizate într-o gamă foarte largă de produse, precum: ambalajele alimentelor, tigăi antiaderente, hainele impermeabile și țesături rezistente la pete, spume ignifuge și o mulțime de produse cosmetice și multe alte produse de uz zilnic (șampon, detergenți de vase etc.).
Potrivit Agenției Europene de Mediu (European Environment Agency) în această categorie se încadrează aproximativ 10.000 de compuși diferiți, însă numărul acestor poluanți crește vertiginos de la un an la altul. Conform datelor Agenției pentru Protecția Mediului din SUA, PFAS reprezintă, în prezent, un grup de aproape 15.000 de substanțe chimice sintetice.
Important de precizat este că, dintre miile de PFAS produse, doar pentru un număr infim de chimicale au fost cercetate efectele asupra organismului, iar două dintre acestea (PFOA și PFOS) prezintă legături clare cu cancerul și malformațiile congenitale. Deși ambele sunt acum eliminate treptat din producție în multe țări, este nevoie de foarte mult timp pentru a se descompune în mod natural în mediu, ceea ce le face amenințări persistente chiar și pentru anii următori.
În cercetarea actuală, participanții cu niveluri mai ridicate de PFOS sau unul dintre cele două produse secundare ale PCB (4-OH-CB187 și 3-OH-CB153) au prezentat riscuri deosebit de mari de a dezvolta scleroză multiplă.
„Persoanele cu cele mai mari concentrații de PFOS și PCB au avut riscuri de aproximativ două ori mai mari de a fi diagnosticate cu scleroză multiplă, comparativ cu cele cu concentrații mai mici”, a explicat Kim Kultima, unul dintre autorii principali.
Atât PFOS, cât și OH-PCB pot traversa bariera hematoencefalică, infiltrându-se în celulele imune din sistemul nervos central. Dacă aceste substanțe chimice induc stres oxidativ, cercetătorii suspectează că ar putea afecta apărarea din creier, contribuind posibil la slăbiciunea musculară, amorțeala sau afectarea vederii adesea asociate cu scleroza multiplă.
Odată cu creșterea expunerii la PFOS, unii dintre participanți au avut un risc de peste patru ori mai mare de a dezvolta scleroză multiplă, cercetătorii subliniind că există o interacțiune complexă între moștenirea genetică a fiecărei persoane și expunerea la mediu.
„Este important să înțelegem modul în care contaminanții de mediu interacționează cu factorii ereditari, deoarece acest lucru poate oferi noi cunoștințe despre geneza sclerozei multiple și ar putea fi relevant și pentru alte boli”, a subliniat Kim Kultima.
Astăzi, substanțele chimice permanente sunt practic peste tot: atât în apă, băuturi, alimente, cât și în organismul nostru (sânge, intestine, creier). Ele pot să pătrundă ușor prin piele, prin intermediul produselor cosmetice și de îngrijire personală, iar studiile recente scot la iveală din ce în ce mai mult asocieri negative cu sănătatea.
Din cauza consecințelor nocive pe care le au acești poluanți organici, mai multe țări europene militează încă de acum trei ani pentru interzicerea lor în UE. Franța, spre exemplu, a interzis definitiv, din 2026, utilizarea PFAS în cosmetice, îmbrăcăminte și ceară pentru schiuri.