Operele de artă provin din patrimoniul Muzeului Național Brukenthal și sunt cele mai valoroase lucrări din România (o valoare de asigurare de 75 de milioane de euro).
„Brukenthal Exclusive este o expoziție de neratat! Pentru prima dată, aceste opere importante sunt expuse într-o expoziție temporară pe teritoriul României. Picturile au nevoie de pază și transport specializat, care este asigurat de Jandarmeria Română și Orbit Fine Art Transport, dar și de acordul Ministerului Culturii pentru a călători de la Sibiu. Suntem foarte mândri că am reușit să expunem aceste capodopere ale artei universale pentru zece zile în inima Capitalei”, a declarat Ioana Ciocan, CEO Art Safari și Comisar al României la Bienala de la Veneția.
„Cele 5 lucrări cu o valoare de asigurare de 75 de milioane de euro, care vor putea fi admirate la Art Safari în expoziția temporară „Brukenthal Exclusive”, fac parte din expoziția permanentă „Capodopere” a muzeului din Sibiu. Recunoașterea internațională a valorii capodoperelor din colecția Brukenthal este pe măsura istoriei zbuciumate care le-a marcat. Expoziția „Capodopere” a fost inaugurată în 2006, odată cu reîntregirea colecției cu lucrările de mare valoare de care muzeul fusese deposedat de-a lungul timpului: 19 lucrări transferate în 1948 la Muzeul de Artă din București (între care Jan van Eyck – „Omul cu tichie albastră”, Hans Memling – „Portret de bărbat citind” şi „Portret de femeie rugându-se”) și 4 lucrări recuperate dintre cele 8 furate în 1968 (între care Tițian – „Ecce Homo”)”, a precizat Alexandru Chituță, managerul Muzeului Național Brukenthal.
Lucrarea "Omul cu tichie albastră" este singura creată de artistul flamand aflată în România şi una dintre cele 20 de lucrări care i-au fost atribuite la nivel mondial.
Opera, pictată în jurul anului 1430, a fost achiziţionată în secolul XVIII de baronul Samuel von Brukenthal. Multă vreme s-a crezut că a fost realizată de artistul german Albrecht Dürer, din cauza monogramei AD ce poate fi văzută în colţul din stânga sus. S-a dovedit însă că monograma şi anul pictării sunt elemente adăugate portretului mai târziu, în secolul XVIII, probabil datorită cotei de piaţă ridicate pe care Dürer o avea în epocă.
Această lucrare se înscrie în seria picturilor celebre ale artistului, precum "Bărbatul cu turban roşu", considerată a fi un autoportret şi aflată la National Portrait Gallery din Londra, sau "Bărbatul cu inel", de la Kunsthistorisches Museum din Viena.
Tiziano Vecellio - Tiţian (1488/90 - 1576) a avut o carieră îndelungată, creând până în ultimele zile ale vieţii. Caracterul extraordinar al vieţii şi operei lui Tiţian i-a determinat pe contemporanii săi să îl considere "un soare între alte stele", făcând aluzie la un vers din Divina Comedie a lui Dante (Paradisul, cântul 33).
În "Ecce Homo", Tiţian exploatează o temă rară în pictura italiană a secolului al XVI-lea. Lucrarea i-a fost comandată prima dată în 1543 de către omul de afaceri flamand Giovanni d'Anna (van Haanen). O versiune a acestei lucrări de Tiţian, realizată ulterior, în 1548, este expusă în Muzeul Prado, Madrid.
Paolo Veronese (1528 - 1588), mare artist renascentist, a pictat lucrări de foarte mari dimensiuni, cu subiecte istorice, religioase şi mitologice, majoritatea păstrate în clădirile pentru care au fost create. Muzeele deţin de regulă doar portrete.
Micuţul portret din colecţia Brukenthal reprezintă o etapă a procesului de creaţie al portretului lui Iseppo da Porto şi al fiului său Adriano, comandat pentru Palazzo Porto din Vicenza. Versiunea finală a lucrării este expusă în prezent în Galeria Uffizi din Florenţa. Capul de copil, pictat realist, fără intervenţii şi consideraţii personale asupra subiectului, îngăduie descifrarea personalităţii celui care a pozat tăcut, cu ochi iscoditori, interogativi, cu trăsături destinse de o uşoară mirare, specifică vârstei.Hans Memling (1430/33 - 1494) a fost cel mai popular pictor olandez al vremii sale. S-a specializat în lucrări cu tematică religioasă. De asemenea, a inovat introducând peisajul în planul îndepărtat al compoziţiei portretelor.
Cele două portrete pandant din colecţia Muzeului Brukenthal, "Portret de bărbat citind" şi "Portret de femeie rugându-se",
înfăţişează un cuplu matur, redat în stilul specific şcolii flamande. Atitudinea pioasă corespunde momentului lecturii; bărbatul ţine în mâini o carte de rugăciuni şi este reprezentat alături de fiul său; în spatele femeii se află un căţeluş, element inclus în compoziţiile vremii ca simbol al fidelităţii conjugale.