Dezbaterile despre pragul abuzului în serviciu au fost amânate, ieri, pentru a doua oară, în Comisia specială pentru legile Justiţiei, condusă de fostul ministru Florin Iordache. Modificările din definiţia infracţiunii vor fi decise săptămâna viitoare, în condiţiile în care ministrul Justiţiei a anunţat că pragul ar trebui să fie unul rezonabil, în acord cu deciziile CCR şi cu o directiva europeană privind fraudele cu fonduri UE.
Majoritatea PSD-ALDE din „Comisia Iordache” va decide săptămâna viitoare dacă infracţiunea de abuz în serviciu va fi redefinită sau dacă se va introduce un prag valoric, aşa cum a cerut Curtea Constituţională. „Fie discutăm despre un prag minimal, fie discutăm de o redefinire a infracţiunii”, în sensul existenţei unui folos obţinut de cel care a comis infracţiunea, a precizat fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, cel care conduce Comisia specială pentru legislaţia din domeniul Justiţiei. Surse politice susţin că PSD şi ALDE ar intenţiona să redefinească abuzul în serviciu, astfel încât fapta să constituie infracţiune numai dacă prin săvârşirea ei se produc „consecinţe deosebit de grave”. O altă variantă ar fi să nu mai existe fapta de abuz în serviciu dacă nu există dare şi luare de mită. Săptămâna trecută, deputatul Florin Iordache declara că „un prag modic”, undeva la 19.000 de lei, „nu va deranja pe nimeni”. Iordache a invocat în acest sens o propunere a Asociaţiei Magistraţilor din România, care avansa un prag echivalent cu zece salarii minime pe economie. La rândul său, senatorul PSD Şerban Nicolae a pledat pentru redefinirea abuzului în serviciu, pe motiv că actuala definiţie ar provoca o confuzie de genul „corupții sunt totuna cu hoții”. „Nu tot ce înseamnă abuz în serviciu înseamnă şi un beneficiu ilegitim pentru cel care l-a săvârşit. Se confundă infracţiunea de abuz în serviciu cu infracţiunea de corupţie, de aceea eu cred că e nevoie de o definiţie mai clară a acestei infracţiuni”, a spus juristul PSD.
Curtea Europeană: nu e nevoie de prag valoric
Discuţiile privind redefinirea abuzului în serviciu se poartă în condiţiile în care președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Koen Lenaerts, a declarat luni, la Bucureşti, că infracțiunea de abuz în serviciu nu ar trebui să depindă de dimensiunea pagubelor. „Atenţia trebuie să fie pe definiţia actului de corupţie sau actul ce duce la o faptă penală - actul de a nu îndeplini îndatoririle de serviciu - actul acela ar trebui să fie definit clar. Nu ar trebui să depindă, în principiu, de dimensiunea pagubelor, pentru că poate exista o faptă penală ce nu provoacă pagube, dar este în continuare faptă penală”, a explicat Lenaerts. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a spus ieri că pragul pentru incriminarea penală a infracţiunii de abuz în serviciu ar trebui să fie unul rezonabil, care să respecte deciziile CCR și Directiva europeană privind frauda cu fonduri UE. Potrivit acestei Directive, pragul sub care un stat membru UE poate renunţa la acţiunea penală împotriva unei personae care a deturnat fonduri UE este stabilit la 10.000 de euro. Dacă prejudiciul produs este de minimum 100.000 de euro, Directiva UE prevede pedepse de cel puțin 4 ani de închisoare. USR şi PNL s-au pronunţat împotriva unui prag valoric la abuzul în serviciu, în vreme ce UDMR a propus un prag de 100.000 de lei. PSD şi ALDE nu au făcut până acum nicio propunere, iar Florin Iordache a dat de înţeles că majoritatea parlamentară va alege, prin vot, una dintre propunerile existente.
În acest moment, la Comisia specială condusă de Florin Iordache există 16 propuneri referitoare la pragul abuzului în serviciu. Acestea variază între 19.000 şi 200.000 de lei, pragul maxim fiind prevăzut şi de OUG13, în luna ianuarie.
Fostul ministru Florin Iordache este autorul Ordonanţei 13 care stabilea un prag de 200.000 de lei pentru incriminarea penală a abuzului în serviciu. OUG 13 a fost abrogată de Guvern în urma protestelor anticorupţie din luna februarie.