"Soluțiile bazate pe natură sunt cele care, prin directivele europene se promovează în prezent. În toată lumea, nu numai în România, și nu în special în Buzău, sistemele publice de furnizare a apei și apei uzate au fost gândite acum 100 de ani. Cam atunci a început proiectarea acestor sisteme publice de furnizare a apei și de canalizare, nemaivorbind de faptul că proiectarea lor a fost făcută pentru o populație de 7 ori mai mică decât este în prezent.Totuși aceste sisteme s-au adaptat pe parcurs și oarecum au ținut pasul cu creșterea demografică dar gândirea în care aceste sisteme publice de furnizare a apei și de canalizare a exista la momentul proiectării lor dar și în prezent, este o gândire în sens liniar. Nu un sistem circular, spune aceasta.
Costurile de extragere a apei din pânza freatică sunt ridicate, iar acestea ajung apoi în mări și oaceane, fără să se reîntoarcă nimic în locul de unde le extragem.
Judecând în prezent despre deciziile care au fost luate în trecut, este o gândire foarte puțin inteligentă. Pentru furnizarea apei, 94% din necesarul de apă, ni-l asigurăm din surse subterane. Extragem apa din subteran, cu costuri foarte ridicate, o tratăm, o furnizăm în vederea consumului, o preluăm ca apă uzată în rețelele de canalizare. Majoritatea sistemelor de preluare a apelor uzate, preiau și apele pluviale deoarece în România, cu foarte puține excepții, sistemele de canalizare sunt gândite în sistem unitar, nu divizor, adică nu se colectează apele uzate într-o rețea, și separat, în altă rețea, apele pluviale. Deci apele uzate împreună cu apele de ploaie ajung în aceeași rețea de canalizare și în stația de epurare, care este la capătul sistemului, perturbă procesul de epurare din stațiile de epurare pentru că diluează acea componentă biologică necesară pentru procesul de epurare, mă refer la prezența apelor de ploaie în canalizare, iar după o tratare avansată, în care practic apa evacuată din stațiile de epurare ajunge la parametrii unei ape potabile, o deversăm în râuri și apoi, prin circuitul corpurilor de apă ajunge în mări și oceane, noi nemaiântorcând nimic în natura de unde extragem în continuare apă și o introducem în acest circuit. Cu eforturi, cu cheltuială și foarte puțin inteligent", explică șefa CRGA Buzău.
România se află aproape de stres hidric, având un nivel scăzut de apă necesar pentru consumul populației.
"În ultimii ani se discută din ce în ce mai mult, în condițiile schimbărilor climatice, care sunt întotdeauna în legătură cu apa. Pe de o parte secete severe și, aș aduce un argument numeric. În România ne confruntăm aproape cu stres hidric. Dacă la nivelul UE, media de rezervă de apă/cap de locuitor pe an se situează undeva la 4.000 mc, în România suntem la un nivel de circa 1.900 mc/cap de locuitor/an, în condițiile în care de stres hidric vorbim la 1.700. Stres hidric înseamnă că nu mai ai rezervă de apă suficientă pentru a asigura consumul.
În România, în ultimii ani, și în județul Buzău, ne-am confruntat cu ce înseamnă acest stres hidric. Ca și cantități de precipitații, acestea nu sunt mai mici decât în anii trecuți, numai că felul în care cad precipitațiile în prezent este cu totul diferit de ce se întâmpla acum ani de zile, iar noi nu ne-am pregătit între timp pentru a ne adapta la structura acestor căderi de precipitații. Ca urmare, cad cantități masive de apă în perioade foarte scurte de timp. Din cauza vitezei, nu sunt preluate prin infiltrare în sol, să refacă acele disponibile de apă din pânzele freatice, ci curg la vale, măturând totul în cale. Sunt numeroase exemple de inundații ale orașelor mari, nu numai în România, ci și în întreaga Europă și în lume", spune Mariana Simona Săvulescu
Sistemele de irigații nu mai există în țara noastră iar fermele agricole folosesc apa necesară consumului.
"În România, la acest moment nu există o alternativă viabilă și accesibilă pentru agricultori de a-și asigura apa prin sistemele de irigații care, în marea lor parte, nu mai există. De multe ori aceste exploatații agricole mici și medii, care sunt foarte numeroase, folosesc apa din sistemul public de furnizare a apei, ceea ce crează un stres și mai mare asupra noastră, a operatorilor, pentru că sistemele de furnizare a apei nu au fost create pentru utilizarea apei în agricultură, ci doar pentru consumul uman. Sunt reglementate prin Legea apelor categoriile de utilizări care sunt permise pentru apa potabilă. Din păcate nu am văzut decât niște cazuri foarte izolate în România, în care chiar se aplică aceste măsuri", atrage atenția oficialul.
Conferința este transmisă live pe site-ul antena3.ro, jurnalul.ro si pe paginile de Facebook ale Antenei 3 CNN şi Jurnalul.