De această dată nu doar li s-au respins solicitările, ci au primit interdicție de a merge la toaletă, în clădirea Ministerului, chiar dacă aveau legitimații care le-ar fi permis accesul, în mod normal. Dincolo de faptul că peste 80% dintre consilierii de probațiune sunt femei, fiind astfel supuse unui act de tortură, practica aceasta pare a fi folosită în mod frecvent de instituția statului, pentru că nici în unele birouri ale acestor angajați nu funcționează wc-urile. Poveștile de groază ale consilierilor de probațiune arată cât de multă grijă are statul român de propriii angajați, dar și de beneficiarii unui program care face economie de milioane de euro la buget
În urma eșecului total al negocierilor cu Ministerul Justiției, consilierii de probațiune intră în grevă, începând de astăzi. Statul nu va mai avea, astfel, nicio modalitate de a duce la îndeplinire actele de justiție care depind de acești angajați – circa 640 în toată țara – care scutesc România de zeci de mii de condamnări la CEDO pentru condiții de detenție improprii. De munca acestor consilieri de probațiune depinde inclusiv întocmirea referatelor din dosarele persoanelor acuzate pentru fapte penale, dar și a celor pentru liberare condiționată. În funcție de referate, consilierii de probațiune fac evaluări, analizând persoanele, mediul în care acestea trăiesc, riscurile pe care le reprezintă fiecare în parte. Îi supraveghează direct pe condamnați, merg pe teren, la fiecare dintre ei, dar se duc și în instanță. În cazul pedepselor cu suspendare, amânarea aplicării pedepsei sau măsuri educative, în cazul minorilor, tot consilierii de probațiune trebuie să gestioneze situația. Doar o treime din toate aceste activități se mai asigură în cazul declanșării grevei generale.
Îndatoriri de magistrați, dar fără drepturi
Deși programul care include activitatea consilierilor de probațiune este pe model european și ar trebui să aducă sistemul românesc de justiție la standardele internaționale, ceea ce se întâmplă realmente în acest sistem este departe de ce ar trebui să fie.
Angajații sistemului de Probațiune au îndatoriri similare cu ale magistraților, dar drepturile nu sunt la fel. Principala solicitare pe care sindicaliștii au făcut-o ministerului de resort a fost legată de salarizare, pentru că li s-a greșit calculul, au avut câștig de cauză în instanță, dar tocmai Ministerul Justiției refuză să pună în aplicare o hotărâre judecătorească, refuzând, de mai mult de un an, să le plătească sumele corect calculate, adică dreptul lor. Salariile li s-au calculat greșit în 2008 și s-a menținut până acum eroarea. Din decembrie 2021, consilierii de probațiune au trimis sute de adrese oficiale la minister și alte 400 către parlamentari, pentru a-i informa în legătură cu nevoia de corecție salarială. Timp de un an, nimeni nu le-a citit sutele de adrese oficiale, iar secretarii de stat din Ministerul Justiției au aflat abia în decembrie 2022 că nu cer creșteri salariale, ci corecții, pentru banii care li se cuvin.
Umilințele la care sunt supuși angajații
Cei care au protestat ieri în fața ministerului de resort au venit din toată țara. Sunt mai mult femei, cu studii universitare și postuniversitare, având competențe multiple, atât în domeniul justiției, cât și în psihologie, evaluare, consiliere și altele. Tocmai de aceea se găsesc foarte greu profesioniști care să fie dispuși să accepte condițiile de muncă din acest domeniu, pentru un salariu de 3.000 de lei net, în condițiile în care intră zilnic în contact cu infractori, unii având condamnări pentru fapte foarte grave, cu violență. Din același salariu trebuie să-și plătească și transportul, dacă trebuie să facă naveta între localități.
Dar ministrul Justiției s-a gândit să-i mai umilească o dată, în timpul protestului, interzicându-le să meargă la toaletă. „Ministrul le-a dat ordin jandarmilor să nu ne lase să intrăm în clădire. Nici cu legitimația nu putem urca la Direcția de Probațiune”, a explicat, pentru Jurnalul, una dintre protestatare. La fel ca majoritatea colegilor ei, are experiență în acest domeniu, dar și în altele, inclusiv studii doctorale, dar poate fi umilită în acest fel, chiar de ministrul care ar trebui să gestioneze problemele Justiției.
Pierderea încrederii în autoritatea statului
Acest lung șir de probleme și umilințe la care sunt supuși consilierii de probațiune, dar și pericolul permanent i-au determinat pe mulți să plece din sistem, astfel accentuându-se situația de criză, din cauza deficitului de personal. Iar pe cei care ar putea intra în sistem, aceleași probleme îi determină să renunțe din start.
Una dintre problemele sistemului s-ar fi putut rezolva prin angajarea mai multor profesioniști, pentru că în total ar trebui să fie 1.500, în toată țara. Ministerul Justiției a scos la concurs 110 posturi, recent, dar s-au ocupat doar 60, pentru că foarte mulți nu au reușit să treacă de examenul foarte dificil care se susține la ocuparea unui astfel de post. Alții refuză să mai încerce, pentru că nu se justifică efortul pentru 3.000 de lei pe lună. Cel mai mare salariu din acest sistem ajunge la 5.000 de lei, cu vechime maximă, studii în mai multe domenii și muncă suplimentară. Sunt și angajați care lucrează ca șoferi de Uber în timpul liber, ca să poată să-și plătească facturile, ratele la bănci și traiul zilnic, dar sunt în permanență în pericol de a-i avea drept clienți chiar pe infractorii pe care-i evaluează.
Consilierii de probațiune atrag atenția Ministerului Justiției și în legătură cu pierderea credibilității și a încrederii față de autoritatea statului, din toate aceste cauze.
Omul și-a făcut nevoile pe podea
Sediile de Probațiune arată ca în anii 50, iar condițiile de lucru sunt inumane, în unele cazuri. Acest serviciu gestionează anual peste 100.000 de condamnați penal cu pedepse cu suspendare sau care au fost liberați condiționat, dar și activitatea de evaluare pentru comisiile de liberare condiționată. „Sunt consilieri de probațiune care trebuie să spele și pe jos la birou, pentru că nu au femei de serviciu angajate. În această iarnă, mulți au lucrat cu haine groase pe ei și cu mănuși, pentru că nu au căldură. Dar se poate și mai rău, pentru că ni s-a întâmplat să spălăm wc-urile, la unul dintre sediile din București, pentru că nu aveam unde să mergem la toaletă. Unul dintre beneficiari și-a făcut nevoile într-un birou, pentru că nu a avut unde să meargă la baie, apoi ne-am apucat noi să curățăm. Noi eram condamnați să stăm opt ore fără toaletă. Și birourile, scaunele și alte lucruri de care avem nevoie le aducem de acasă”, a explicat, pentru Jurnalul, Andreea Faur, președinta Sindicatului Național al Consilierilor de Probațiune.
Dar nici computere nu au. Mulți povestesc cum își notează pe hârtie și așteaptă să se elibereze computerul, să poată introduce datele în sistemul electronic. „Am stat și două săptămâni fără internet, ceea ce nu este în regulă, pentru că noi lucrăm cu infractori”, spune liderul de sindicat.
Mai multe meserii pentru 3.000 de lei
O altă problemă a fost legată de lipsa pazei la sediile birourilor de Probațiune. Abia după scandal și după ce a fost spart unul dintre sedii s-au găsit soluții pentru asigurarea pazei, la începutul acestui an. Dar nimeni nu vorbește despre problemele anterioare, când unele dintre angajate au fost atacate de infractorii pe care îi evaluau, în timpul programului de lucru, pentru că s-a întâmplat ca acestea să rămână singure cu respectivii, într-un birou izolat.
„Am avut două colege la Brăila care au fost bătute de un beneficar. Nu era din clasa ridicată de risc, dar a făcut o criză de nervi și le-a distrus toată aparatura din birou. Direcția de Probațiune le-a redus la tăcere, pentru a nu se afla ce s-a întâmplat. Norocul a fost că instanța a făcut dreptate. Cu astfel de probleme ne confruntăm frecvent. La un moment dat, în urmă cu doi ani, ne-au pus niște butoane de panică pe care apăsam și nu auzea nimeni. În sediul din Bulevardul Nicolae Bălcescu apăsam pe buton și se auzea pe hol, unde nu era nimeni care să poată interveni”, mai spune Andreea Faur.
Șefii nu doar că nu au luat măsuri, dar unii chiar au râs de situațiile pe care le-au raportat angajatele. De asemenea, nimeni nu le oferă acestora consiliere psihologică după ce sunt victime ale agresiunilor în timpul serviciului. „Nici măcar medic nu avem la birouri. S-a întâmplat să leșine unul dintre cei veniți la evaluare. Era un compozitor care a ajuns în situația de a fi condamnat penal și beneficiază de consiliere de probațiune, dar omului i s-a făcut rău pe hol și nu a avut cine să-i acorde primul ajutor. Am sărit noi să acordăm primul ajutor, dar poate nu reușeam să-l resuscităm. Nu suntem formați și pentru intervenții medicale. Am cerut măcar un medic pentru fiecare birou, care să fie acolo permanent, pentru că oricând se pot întâmpla astfel de lucruri”, mai spune liderul de sindicat.
Angajații se întreabă dacă nu cumva ar trebui să ia și cursuri de arte marțiale, pentru a se apăra de eventualele atacuri. Pe lângă activitățile de consiliere, ar putea deveni și psihoterapeuți, medici și femei de serviciu, pentru că șoferi deja sunt cei care se deplasează cu mașinile proprii, ajutându-și colegii care nu au mașini. „Cine nu merge cu mașina personală și pe cheltuiala proprie la penitenciare sau la fiecare caz în parte trebuie să facă autostopul uneori. La intrarea în penitenciare, oricine poate afla cine suntem, iar acolo mergem singuri, fără să ni se asigure paza și protecția. Multora dintre noi ni s-a întâmplat să fim atacați chiar de cei care ne-au recunoscut, în tramvai sau în microbuz, după ce am fost la comisii de liberare condiționată”, povestește Andreea Faur.
Hotărârea instanței nu e aplicată de Ministerul Justiției
Consilierilor de probațiune li s-au greșit calculele salariale, apoi li s-au plafonat veniturile, înainte de recalcularea corectă a salariilor, tăindu-li-se și sporurile, deși își pun zilnic viața în pericol. Din anul 2017 se știa că salariile le-au fost calculate greșit, au avut câștig de cauză în instanță, dar tot degeaba. Situația este oarecum similară cu cea a cadrelor didactice care și-au câștigat, în urma procesului, drepturile salariale tăiate abuziv. Se poate aplica și aceeași modalitate de plată a veniturilor plafonate și tăiate pe nedrept, ca în cazul profesorilor. Consilierii de probațiune sunt cei care salvează foarte mult din banii de la bugetul Ministerului Justiției, dar și din bugetul statului. Fără activitatea acestora, numărul deținuților din penitenciare s-ar dubla, așa cum era până acum zece ani. Iar mai mulți deținuți înseamnă mai multe probleme în sistemul penitenciar, mai multe condamnări la CEDO, câștigate, inevitabil, de deținuți, pentru care statul plătește despăgubiri foarte mari. La protestul de ieri, sindicatul a cerut Ministerului să aplice hotărârea instanței de judecată care le-a dat câștig de cauză. „Nu cerem bani în plus, nu cerem majorări salariale, ci doar aplicarea unei hotărâri a instanței de judecată. Chiar Ministerul Justiției ne refuză acest drept”, explică Andreea Faur
Una dintre consilierele de probațiune a fost recent amenințată de un traficant de droguri că o să-i facă o supradoză dacă aceasta va raporta că respectivul nu prestează munca în folosul comunității la care a fost condamnat. Inclusiv proxeneții și violatorii primesc pedepse neprivative de libertate și sunt supravegheați de consilierii de probațiune, pentru a se face economie la bugetul statului.
Un individ a ameninţat, în 2019, că detonează o bombă în sediul Serviciului de Probaţiune din Bucureşti. Angajaţii s-au plâns că nimeni nu a luat nicio măsură, dar directorul instituţiei a recunoscut că a alertat autorităţile doar printr-un e-mail care nu a fost citit la timp.