Invitată la Antena 3 CNN, Corina Murafa a explicat că România se confruntă cu un deficit de energie doar într-un interval limitat al zilei, iar acesta ar putea fi acoperit prin utilizarea mai eficientă a capacităților deja existente.
Există risc de blackout dacă reactoarele de la Cernavodă s-ar opri?
Întrebată dacă nivelul extrem de scăzut al Dunării ar putea determina oprirea centralei nucleare de la Cernavodă și, implicit, apariția unui blackout, experta a transmis un mesaj liniștitor.
„Nu există neapărat un risc de blackout. Noi avem o problemă de penurie de electricitate doar într-un interval scurt, de trei-patru ore, în timpul orelor de seară. Consumatorii industriali își pot reduce consumurile, își pot muta producția în timpul zilei sau pot opri temporar în cele trei-patru ore în care există o criză. Eu personal nu văd un risc de blackout, dar această criză se va resimți, nu imediat, ci în lunile următoare, în facturile noastre, ale tuturor. Asta este cert."
Potrivit acesteia, problema principală nu este lipsa generală de energie, ci acoperirea consumului în intervalele de maximă solicitare ale rețelei.
Citește și De ce scade Dunărea deși în România a plouat abundent în iulie 2026
Bulgaria, exemplul pe care România l-a ignorat
Corina Murafa a comparat modul în care Bulgaria și România au abordat adaptarea sectorului energetic la schimbările climatice, afirmând că autoritățile de la Sofia au avut o strategie coerentă și au participat constant la inițiativele europene dedicate acestui domeniu.
„Bulgaria ia foarte în serios schimbările climatice. Eu fac parte, la nivel european, din boardul Misiunii Europene pentru Adaptarea la Schimbările Climatice și, de fiecare dată, reprezentanții guvernului bulgar au participat la toate ședințele. Au fost deosebit de interesați de modul în care să-și adapteze agricultura, energia și toate celelalte sectoare la schimbările climatice."
În contrast, spune experta:
„Din partea României a existat mereu această absență."
Diferența dintre cele două state se reflectă și în investițiile realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Bulgaria a direcționat aproximativ 600 de milioane de euro către dezvoltarea sistemelor comerciale de stocare a energiei în baterii, investiții care, potrivit Corinei Murafa, au fost implementate într-un timp foarte scurt.
„Aceste proiecte în baterii, spre deosebire de centralele noi pe gaz pe care le aveam noi în PNRR, se execută foarte repede. Există echipamente, există tehnologii și există piață pentru așa ceva. Și noi am putea face acest lucru."
Soluția care poate fi aplicată „din pixul ANRE”
În opinia expertului, România dispune deja de o capacitate importantă de stocare care ar putea contribui la echilibrarea sistemului energetic în orele critice.
„Nu spun că detonarea stâncilor de pe Dunăre nu este o idee creativă. Noi, românii, suntem creativi, cu siguranță. Dar cum ar fi dacă, dintr-un simplu pix al ANRE, am stimula consumatorii care au sisteme de stocare și nu sunt puțini. Vorbim de aproximativ 600 de megawați disponibili, adică aproape cât un reactor de la Cernavodă. O simplă ajustare a unui ordin ANRE, prin care să le oferim un stimulent suplimentar pentru a injecta energie seara, ar schimba fantastic ecuația."
Aceasta consideră că o asemenea măsură ar putea fi implementată rapid, fără costuri majore și fără intervenții complexe asupra infrastructurii.
„Se poate face fără nicio intervenție a Armatei, fără nimic spectaculos. Este nevoie pur și simplu de o reglementare simplă."
De ce nu s-a investit mai devreme în stocarea energiei
Corina Murafa susține că dezvoltarea sistemelor de stocare a fost încetinită atât de interesele din sectorul combustibililor fosili, cât și de lipsa unei strategii pe termen lung.
„Principalii care au oprit această investiție în stocare au fost, bineînțeles, cei care controlează producția de combustibili fosili, gaz și cărbune, pentru că producția în bandă este concurată în mod direct de stocare. Din păcate, guvernanții nu au avut viziune. Noi am avut mereu acest obiectiv de a salva cărbunele și de a salva gazul și nu am avut viziunea de a investi într-o sursă concurentă direct, cum ar fi fost stocarea."
Experta respinge și ideea potrivit căreia menținerea centralelor pe cărbune ar reprezenta o soluție pentru actuala criză.
„Există această teză că, dacă am păstra mai multe capacități pe cărbune deschise, ne-ar fi mai bine. Nu cred."
Potrivit acesteia, România dispune în continuare de capacități instalate pe cărbune de aproximativ 1.500-2.000 MW, însă în perioadele de consum ridicat acestea funcționează mult sub potențial.
„Uitați-vă în aceste zile, când este criză, în orele de vârf. Cărbunele nu a intrat în nicio zi cu mai mult de aproximativ 800-1.000 de megawați.”
În plus, costurile ridicate fac ca importurile de energie să fie, în multe situații, mai avantajoase decât pornirea centralelor vechi.
„Cărbunele intră în mix foarte scump și este preferabil, din punct de vedere economic, să importăm decât să pornim vechile noastre centrale pe cărbune, care produc scump și în pierdere.”
Concluzia expertului este că modernizarea sistemului energetic nu depinde exclusiv de investiții de miliarde de euro, ci și de măsuri rapide de reglementare, care să permită valorificarea capacităților de stocare deja existente și să reducă presiunea asupra rețelei în perioadele de consum maxim.