Corneliu Rădulescu, președintele ARCE: Potențialul de economisire al energiei în sectorul cladirilor este estimat la circa 40-45%

Potenţialul de economisire al energiei în România este departe de a-şi fi atins limitele. Măsurile impuse se autorităţi în ultimii ani au început deja să-şi arate efectele, în special în domeniul industrial, pentru că în zona clădirilor mai sunt încă multe de făcut în condiţiile în care s-ar mai putea face economii de până la 45%. Dacă în ceea ce priveşte sectorul energiei electrice ţara noastră a făcut paşi importanţi, în ceea ce priveşte sectorul energiei termo lucrurile sunt departe de a-şi găsi o rezolvare pe termen lung în lipsa unor investiţii pentru reabilitarea   sistemelor de încălzire centralizată. Despre toate acestea am stat de vorbă cu Corneliu Rădulescu, preşedintele Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei (ARCE).

Rep: În 2014 România consuma de 2,7 ori mai multă energie pentru a obține Produsul Intern Brut în raport cu media UE 28, potrivit datelor Eurostat. Cum stăm acum?

C.R: Intensitatea energiei primare cunoaşte o scădere continuă şi puternică, proces care durează de mai mulţi ani. Valoarea acestui indicator depinde mult, în cazul României, de modul de exprimare al PIB-ului. Acest lucru afectează comparaţiile care se fac cu situaţia existentă pe plan internaţional. Astfel: 

După trei ani consecutivi de scădere, consumul de energie primară a crescut cu 2,1% în anul 2015 faţă de anul precedent, în condiţiile creşterii PIB cu 3,9%. În comparaţie cu anul 2011, consumul de energie primară a scăzut cu 10,2%, în timp ce PIB-ul a crescut cu 11,6%. În perioada 2010-2015 intensitatea energiei primare a scăzut după cum urmează:

• cu 30,5 % dacă se calculează în tep/1000 Euro sau în tep/1000 Euro PPC,

• cu 22,1 % dacă se calculează în tep/1000 Euro 2005 sau în tep/1000 Euro 2010

Această scădere este superioară valorii medii înregistrate la nivel UE. Conform Eurostat, intensitatea energiei primare la nivel UE 28, calculată în tep/1000 Euro 2010, a scăzut cu 11,5% în intervalul de timp analizat. Dintre multiplele variante posibile, Eurostat afişează intensitatea energiei primare exprimată în tep/1000 Euro 2010.

Intensitatea energiei primare pentru România a fost în anul 2015 de 1,88 ori mai mare decât media UE 28. Valoarea raportului respectiv are o  tendință continuă de scădere  și acest lucru reprezintă, indiscutabil, un fenomen pozitiv, Corneliu Rădulescu, președintele Agenției Române pentru  Conservarea Energiei

Din analiza datelor se remarcă faptul că cele mai ridicate valori ale acestui indicator în anul 2015  au fost înregistrate în:

• Bulgaria (0,449 tep/1000 Euro 2010);
• Estonia (0,358 tep/1000 Euro 2010);

După acestea urmează mai multe ţări din zona noastra geografică cu intensităţi energetice de acelaşi ordin de mărime cu al României:

• Cehia (0,251 tep/1000 Euro 2010);
• Polonia (0,2271 tep/1000 Euro 2010);
• România (0,2267 tep/1000 Euro 2010);
• Ungaria (0,224 tep/1000 Euro 2010);
• Slovacia (0,215 tep/1000 Euro 2010);
• Letonia (0,207 tep/1000 Euro 2010);
• Lituania (0,205 tep/1000 Euro 2010);

Pe baza informaţiilor primare oferite de Eurostat s-a calculat valoarea intensităţii energiei primare pentru România şi valoarea medie UE 28 utilizând diferite unităţi de măsură.

tep - tone echivalent petrol

Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2007-2015 cu circa 42%.

Ce este cu raportul Băncii Mondiale privind eficiența energetică?

Raportul este inclus în proiectul RISE (Readiness for Investment in Sustainable Energy – Pregătire pentru investiții în domeniul energiei durabile) al Băncii Mondiale (BM) şi reprezintă, în esenţă, evaluarea unui set de indicatori la nivelul fiecărei ţări pentru a compara politica națională și cadrul de reglementare din domeniul dezvoltării energetice durabile cu a altor state. RISE evaluează politica țărilor și sprijinul de reglementare în domeniul energetic pentru fiecare dintre cei trei piloni: accesul durabil la energie modernă, eficiența energetică și energia din surse regenerabile. Se poate spune că proiectul RISE reprezintă atât un clasament mondial al modului în care statele analizate, inclusiv România, au implementat politici şi reglementări privind dezvoltarea energetică durabilă, pe de o parte, cât şi un clasament pe care potenţialii investitorii mondiali îl iau în calcul la evaluarea viitoarelor plasamente investiţionale.

Rep: La cât se ridică acum pierderile energetice în sectorul industrial raportat la energia consumată și cum au evoluat acestea in timp?

C.R: Nu știu ce înseamnă pierderile energetice în industrie, însă ceea ce vă pot spune este că în sectorul industrial, deși consumurile au scăzut, iar sectorul industrial a fost întrecut de sectorul populație (33,4% pondere în consumul final față de 28 - 29% sectorul industrial), măsurile de eficiență energetică și-au atins scopul.

Astfel în anul 2015, prin programele de măsuri dezvoltate în sectorul industrial de către cei 714 operatori economici cu un consum anual de peste 1000 tep, monitorizați de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), au fost identificate un număr de 1.503 măsuri de eficiență energetică, ele însumând 141.767 tep (tone echivalent petrol). Pentru anul 2016 aceste cifre sunt in curs de colectare si prelucrare. Managementul energetic la cei 714 consumatori finali de energie (inclusiv 52 de sucursale, puncte de lucru) cu un consum anual de resurse energetice mai mare de 1.000 tep/an este asigurat de 431 de manageri energetici atestați de ANRE. Unii consumatori (313) au optat pentru externalizarea serviciului de management energetic, fiind implicate un număr de 19 persoane fizice (PFA) şi 40 de societăţi prestatoare de servicii energetice autorizate de ANRE. În acest context, gradul de acoperire cu management energetic atestat şi autorizat a fost de 96,9%, cu următoarea structură:

- cu manageri energetici proprii atestați de ANRE - 379 consumatori (53,1%)

- cu PFA şi societăți de servicii energetice - 313 consumatori (43,8%)

- fără management atestat - 22 consumatori (3,1%).

Rep: La cât se ridică pierderile energetice la clădiri?

C.R: În general se estimează potențialul de economie de energie în sectorul cladiri la circa 40-45%. Conform datelor furnizate de autoritatea competenta - Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice prin Programul național de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe, finanțat potrivit OUG nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 158/2011, cu modificările şi completările ulterioare, până la 31.12.2015 au fost executate lucrări de eficiență energetică la 1554 blocuri de locuințe, din diverse zone climatice, reprezentând circa 59.208 apartamente. Potrivit actului normativ, la blocurile de locuințe incluse în program au fost realizate lucrări de intervenție, în principal, la anvelopa acestora, astfel încât consumul anual specific de energie pentru încălzire să scadă sub 100 kWh/mp.

Până la 31.12.2015, au fost finalizate lucrările de intervenție la anvelopa blocurilor de locuințe la 216 clădiri, reprezentând circa 9.626 de apartamente.

Economia de energie primară la blocurile anvelopate:

Rep: România are în prezent un standard de referință a eficienței energetice a clădirilor?

C.R: Sigur că are, dar din păcate acest lucru nu intră în aria noastră de expertiză.

Pierderile la energia termică sunt încă foarte mari

Rep: În România, eficiența globală a sectorului de producere a energiei electrice este sub valoarea medie a Uniunii Europene, în special pentru centralele vechi. Care este eficiența acestor centrale? Rețelele de transport și distribuție a energiei electrice și termice înregistrează pierderi mult mai mari față de media UE?

C.R: Nu aș fi atât de categoric în a afirma că sunt pierderi cu mult mai mari. La energia electrica CPT pe distribuție (Consum propriu tehnologic) atinge valori de circa 15-16% față de 10-11% la nivel european, iar în anul 2015 față de 2014 se constată scăderea cu 4,8% a CPT total pentru distribuție. În sectorul termic însă problema este cu totul alta. Aici într-adevar pierderile în sistemele SACET  (Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică) pot atinge și 25-30% în transportul și distribuția energiei termice, mai ales în sistemele în care nu s-au făcut investiții de reabilitare. De asemenea, după cum bine ştiți, în acest sector a existat și continuă să existe o politică constantă de denigrare și distrugere a SACET-urilor, în ciuda faptului că Uniunea Europeană, prin Directiva 27/2012 privind eficiența energetică îndeamnă statele membre să susțină și să încurajeze utilizarea sistemelor centralizate de încălzire.

Rep: Bonusul acordat pentru promovarea producerii energiei în cogenerare de înaltă eficiență credeți că și-a atins ținta ?

C.R: Valorile economiei de energie realizate în 2015 sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Pentru cei 38 de producători vizaţi, cantitatea totală de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă care a beneficiat de bonus pentru perioada ianuarie – decembrie 2015 a fost de 4,566 TWh, înainte de regularizarea care se efectuează în luna martie 2016, respectiv de 4,717 TWh după regularizarea efectuată în luna martie 2016, cu o scădere de 7,5% faţă de valoarea corespunzătoare anului 2014. În urma analizei privind supracompensarea activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă aferente perioadei de evaluare 01.01.2014-31.12.2014, s-a constatat că, din aplicarea schemei de sprijin pentru perioada menţionată pentru 43 de centrale de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare (aflate în exploatarea comercială a 36 de producători), la un număr de cinci centrale s-a înregistrat supracompensarea activității de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare, într-un cuantum total de 48.800.270 lei. Tot în cadrul analizei de supracompensare realizate în trimestrul I al anului 2015 s-a determinat şi cuantumul de regularizare a ante-supracompensării pentru un număr de cinci producători care, în urma analizei de ante-supracompensare realizate în trimestrul IV al anului 2013, au avut, pentru anul 2014, bonusul diminuat faţă de bonusul de referinţă, acest cuantum totalizând 8.391.054 lei.

Valoarea contribuţiei pentru semestrul II 2015 s-a modificat, prin evaluarea din luna iunie 2015 a costurilor şi veniturilor schemei de sprijin realizate precum şi a celor prognozate pentru semestrul II 2015 şi este de 15,82 lei/MWh, exclusiv TVA, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 95/2015. Un factor decisiv în diminuarea contribuţiei faţă de valoarea stabilită de 18,12 lei/MWh, exclusiv TVA, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 159/2014, l-a constituit luarea în calcul a cuantumului supracompensării aferente perioadei de evaluare 01.01.2014-31.12.2014.

Începând cu 1 ianuarie 2016 rămân valabile prevederile Ordinul ANRE nr. 95/2015, iar valoarea contribuţiei pentru cogenerare este 15,82  lei/MWh, exclusiv TVA. Conform prevederilor art. 23 alin (3) din Ordinul ANRE 117/2013, valoarea contribuţiei pentru cogenerare nu se modifică faţă de valoarea aplicată în semestrul II al anului 2015, având în vedere că variaţia contribuţiei calculate faţă de cea în vigoare a fost mai mică de 2,5%.

Bonusurile unitare în anul 2015 (aferente anului al V - lea de acordare) au fost de:

• 189,18 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent gaz natural din reţeaua de transport;
• 207,61 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent gaz natural din reţeaua de distribuţie;
• 169,75 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent combustibil solid.

Rep:  Cadrul legislativ și fiscal pentru promovare eficientei energetice este adecvat? Ce ar mai trebui schimbat?

C.R: Este mult loc de mult mai bine. În primul rând politica de stimulente pentru aplicarea măsuri de eficiență energetică este „sublimă, dar lipsește cu desavârșire”. De ce în România nu se pot utiliza stimulente fiscale și/sau financiare pentru operatorii economici care doresc să aplice măsuri de eficiență energetică, așa cum se întamplă în alte țări din UE? De ce este atât de greu să creezi un cadru legal adecvat pentru introducerea Contractului de performanță energetică, care ar putea impulsiona și stimula crearea de companii ESCO și dezvoltarea pieței de servicii energetice?

Rep: Cu cât ar putea reduce România consumul energetic în următorii ani dacă ar aplica măsurile de aducere a eficienței energetice la media europeană?

C.R: Atunci când s-a facut prognoza în 2007 pentru anul 2020, ținta României a fost o reducere cu 19% a consumului de energie primar, ceea ce echivala cu 10 milioane tep.

În prezent, cifrele avansate la CE pentru anul 2030 sunt 27% sau 30% reducerea consumului de energie. Este prematur să estimăm niște cifre, atât timp cât nici UE nu  a cazut de acord asupra țintei pentru 2030.

 În România consumurile de energie primară au scăzut dramatic în perioada 2010 – 2013, de la 34,328 milioane tep la 30,889 milioane tep, iar prognoza Primes pentru anul 2020, respectiv 2030, este de aproximativ 32,35 milioane tep și, respectiv, 33,97 milioane tep, Corneliu Rădulescu, președintele ARCE

România, campioană la eficiența energetică

În cel mai recent raport al Băncii Mondiale, care analizează mai mulţi indicatori din domeniul energiei, România ocupă un extrem de onorant loc 7 din 111 ţări evaluate. Din cele 111 ţări evaluate, după analizarea de către Banca Mondială a celor trei aspecte (accesul la reţele, cadrul instituţional de implementare a programelor de eficienţă energetică şi sursele regenerabile de energie) România se află pe un extrem de onorant loc 7, după Danemarca, Statele Unite, Canada, Olanda, Germania, Marea Britanie, dar înaintea unor ţări ca Franţa, Italia, Belgia, Suedia, Japonia etc. Studiul “Indicatori de reglementare pentru energie durabilă-un instrument global pentru factorii de decizie” arată că ţara noastră se află în faţa unor ţări precum Franţa, Japonia, Suediei etc în ceea ce priveşte accesul la reţele, cadrul instituţional de implementare a programelor de eficienţă energetică şi sursele regenerabile de energie.

În ceea ce priveşte eficienţa energetică, România stă şi mai bine: e pe podium, locul 3 în lume, după Statele Unite şi Danemarca.

Scorul general obţinut de România este de 87 de puncte. Dintre acestea, pentru accesul la energie a obţinut 100 de puncte, pentru energii regenerabile – 74, iar pentru eficienţa energetică – 86.

În ceea ce priveşte energiile regenerabile, România a obţinut maximum de puncte – 100, pentru cadrul legal. Foarte bine stă şi la capitolul “conexiune la reţea şi de stabilire a prețurilor” – 91 de puncte.