Dragoș Frumosu: Creșterea economică a Guvernului Ciucă înseamnă sărăcie pentru milioane de români

• Agricultura și industria alimentară din România, trase pe linie moartă de către Guvern;
• Guvernul și-a bătut joc de aproximativ 10.000 de angajaţi din sectoarele ape minerale, sucuri din fructe şi legume, bere, care nu au beneficiat de salariului minim de 3.000 lei brut/lună stabilit pentru industria alimentară şi agricultură;
• Guvernul omite majorarea salariului la 4.000 lei și pentru angajații din industria alimentară și agricultură;
• Mulți fermieri vor să renunțe la creșterea animalelor din cauza prețurilor mari la energie și la combustibil;
• Guvernul dă primele vești proaste pentru fermieri;
• Prin “grija Guvernului”, din ciclul “lucrul bine făcut” românii vor găsi pe rafturi mai multe produse din import

• România, țara cu cea mai mare creștere economică din UE este lovită de sărăcie;
• Modelul de creștere economică bazat doar pe stimularea consumului, un eșec previzibil, mai puțin pentru Guvernul Ciucă;
• Cum arată creșterea economică: deficitul comercial a explodat, inflația este greu de stăpânit, creșterea încasărilor bugetare este o poveste, costurile de împrumut au crescut.

Dacă este să vorbim despre agricultură, aici situația celor mai mulți dintre fermieri a ajuns dramatică. Agricultura României reprezintă baza aprovizionării cu materie primă pentru industria alimentară românească. Astăzi, când vorbim despre nevoile agriculturii, despre o criză a alimentelor la nivel mondial, nimeni nu ne ascultă, nimeni nu dorește un dialog constructiv, nepăsarea fiind la rang înalt. Ambele sectoare duc o lipsă cronică de forța de muncă datorită nivelului foarte scăzut al salarizării și al migrației forței calificate de muncă  spre alte tări.

După un an greu, în care seceta a afectat peste un milion de hectare de culturi, mulți fermieri vor să renunțe la această ocupație. Site-urile de vânzări au fost începând din vară pline de anunțurile fermierilor care și-au scos la vânzare exploatațiile sau o parte din animale pentru că nu mai aveau ce să le dea să mânânce. În plus, ei au fost foarte afectați de pesta porcină africană la porci, gripa aviară la păsări, scrapia la ovine, de creșterile masive ale prețurilor la materiile prime și la utilități (energie electrică, combustibil, gaz).

Pe de altă parte, nici industria alimentară nu a dus-o mai bine din cauza creșterii tarifelor la utilități anul acesta, după ce Guvernul a uitat, într-o primă fază, să includă și acest sector în schemă de compensare a tarifelor.

Amintim ca în acest an Guvernul și-a bătut joc de aproximativ 10.000 de angajaţi din sectoarele ape minerale şi îmbutelierea altor ape, sucurilor din fructe şi legume, bere, precum şi angajaţiilor din domeniul pisciculturii care nu au beneficiat de salariului minim de 3.000 lei brut/lună stabilit pentru industria alimentară şi agricultură doar pentru că aceste sectoare sunt încadrate în Coduri CAEN diferite, iar legea făcea referire doar la un singur cod. O greșeală legislativă pe care Guvernul a refuzat în permamență să o corecteze, în ciuda sesizărilor și protestelor făcute de către Federația Sindicatelor din Industria Alimentară.

Aceasta este doar o parte a dezastrului în care se află Românie, el afectând majoritatea sectoarelor economice:

1, Criza energetică a prins România pe picior greșit din nou. Lipsa investițiilor în sectorul de producție a transformat țara noastră dintr-un exportator de energie, într-un importator. Nu a fost pusă în funcțiune nicio termocentrală în ultimii zece ani, au fost lichidate minele de cărbune, hidrocentralele începute înainte de 1989 nu sunt gata nici astăzi si am intarziat nepermis de mult exploatarea celui mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră (proiectul Neptun Deep). În fața actualei crize energetice, ministrul Energiei, Virgil Popescu, nu a făcut nimic până acum pentru  schimba această reaitate, dar cu toate acestea continuă să fie tolerat de acest Guvern care tradeaza interesele României.

2, Romania este țara din UE cu cei mai puțini km de autostradă ( cu excepția Bulgariei), iar acest lucru ne costă foarte mult. Pe lângă mobilitatea scăzută, numărul mare de accidente rutiere și decese plasează România pe primul loc în UE. Nici pe cale ferată lucrurle nu arată mai bine, pe majoritatea linilor viteza medie de deplasare a trenurilor a ajuns să fie cu mult mai mică decât viteza de proiectare, adică cea de acum 50-60 de ani.

3. În timp ce populația și economia au avut de suferit din cauza exploziei prețurilor la energie, statul a fost principalul beneficiar al acestei crize. El a încasat în primele nouă luni ale acestui an între 10 și 15 miliarde de lei, exclusiv din suprataxarea companiilor energetice în contextul dereglementării pieței, indica analizele specialiștilor. Suma este completată cu cea obținută din dividende și impozite pe profit, o consecință a câștigurilor extraordinare realizate de sector, precum și venituri suplimentare din TVA și accize. Specialiștii apreciază că statul ar putea încasa aproximativ 50 miliarde de lei în 2022, venituri suplimentare din sectorul energetic.

4. Tabloul creșterii economice cu care se laudă guvernul este unul fals. Creșterea se bazează doar pe stimularea consumului, dar acest lucru vulnerabilizează puternic România în această perioadă în care suntem loviți de crize în cascadă.

5. Efectul acestei creșteri a însemnat explozia deficitului comercial. După primele opt luni ale lui 2022 deficitul a ajuns la 22 miliarde euro, cu 7,3 miliarde de euro mai mult decât anul trecut, România fiind țara cu cel mai mare deficit comercial din regiune, potrivit datelor Eurostat. 

6. Datele comunicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflației a ajuns la 15,3% anulând practic orice majorarea salarială și creștere a pensiilor.

7. Efectul acestor derapaje a fost creșterea costurilor la care se împrumută România. Rata dobânzii la creditele pe termen lung a ajuns în luna octombrie la 9,13%, fiind depășiți doar de Ungaria. Creștere explozivă a costurilor de împrumut demonstrează reticiența finanțatorilor față de evoluția economică a României.

8. Veniturile bugetului general consolidat au fost de 378,80 mld. lei în primele zece luni ale anului, cu 22,7% peste nivelul încasat perioada similară a anului trecut, dar această creștere a fost generată preponderant de scumpiri, adică de inflație, și de încasărilor suplimentare din energie.

9.  Cheltuielile de personal ale statului au fost în primele 10 luni de 97,51 mld lei, în creștere cu 6,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Deși taie finanțări de peste tot, Guvernul refuză din rațiuni politicianiste să treacă la restructurarea aparatului birocratic, aceasta fiind o componentă importantă a consolidării fiscale. Guvernul a anunțat o majorare salarială în sectorul bugetar de la 1 ianuarie, un lucru firesc în actualele condiții, dar măsura trebuia însoțită de declanșarea unui amplu proces de restructurare a personalului. Cum însă instituțiile statului s-au umplut în ultimii 3 ani de sinecuriști de partid, este de înțeles de ce Guvernul evită să treacă la reduceri de personal. 

10.Cât despre domeniul cercetării și inovării, declarat o prioritate națională prin Legea 324/2003, Guvernul nu va respecta nici în acest an această lege conform căreia ar fi trebui să aloce 1% din PIB pentru acest domeniu. După ce anul trecut a alocat doar 0,12% din PIB (1,78 miliarde de lei) ne așteptăm ca și anul viitor suma să fie derizorie.

11. În timp ce găsiți pentru angajații vostri bani de majorări, pentru fermieri veniti cu vești proase în 2023 pentru că nu sunt bani la buget. Primele măsuri au fost deja anunțate, iar altele continuă să rămână priorități doar declarativ:

1. Nici anul viitor nu se va aplica Legea nr. 236/2020 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescărești și de acvacultură. Această lege nu s-a aplicat niciodată, ea fiind prorogată mereu din cauza constrângerilor bugetare.  Schema de ajutor vizează acordare unor sume anuale cuprinse între 10.000 și 20.000 de euro producătorilor de legume, fructe, cereale, animale vii, pasari, lapte, oua, miere de albine, ciuperci de cultură, etc hamei care își vând producția  către unitățile de procesare.

2. O altă lege pe care a decis să nu o aplicati anul viitor este și Legea nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional. Noua promisiune a Guvernului este data de de 1 ianuarie 2024, după ce aplicare ei a fost suspendată în 2015. Pe lângă acordarea unui produs sănătos și hrănitor elevilor, aplicarea legii era un spijin important și pentru apicultorii români care și așa se confruntă cu concurența agresivă a mierii contrafăcute importată la prețuri de dumping din țări non-UE, în special din China.

3. Sprijinirea înființării de ferme de reproducție în sectorul porc. conform legislației aprobate de Parlamentul României, zace probabil într-un sertar, fiind uitată cu bună știință, motivându-se în fiecare an lipsa banilor. Importăm anual aproximativ 2.000.000 de grăsuni și peste 85% din carnea de porc destinată consumului si industriei de procesare din Spania, Germania etc;

4. Finanțarea inființării fermelor de reproducție în sectorul pasăre, în acest sens existând o lege care, din păcate, nu se aplică. Circa 95% din puii de o zi provin din comerțul intracomunitar (Polonia).

5. Sectorul bovine de carne a fost uitat, de asemenea. Acesta trebuie să fie sprijinit printr-un program național de înființare a fermelor, cu predilecție în zona de deal și munte pentru a utiliza cele aproape 4,5 milioane hectare de pajiști. 

6. Sectorul ovine trebuie sprijinit pentru comercializare pe piețele externe inclusiv în viu (trebuie construite urgent 2 nave pentru transportul maritim al animalelor vii), cât și finanțarea construirii unui abator de mare capacitate pentru exportul de carne în stare proaspătă.

7. Stimularea, în mod expres, a sectorului de legume protejate în sere și solarii, atât a suprafețelor existente prin măsura de sprijin cuplat, cât și a investițiilor pentru extinderea lor, în principal în forma asociativă, este tratată cu tăcere.

8. Stimularea suprafețelor ce produc materii prime destinate industrializării, cu precădere pentru realizarea produselor din roșii nu există. Necesitatea realizarii unui program național pentru cultivarea a minimum 5.000 ha anual cu roșii pentru industrializare reprezinta o urgență.

1.   Creșterea substanțială și urgentă a fondurilor pentru cercetarea agricolă românească (care în prezent este subfinanțată), trebuie să existe, pentru a se putea crea noi soiuri de plante și rase de animale românești, alături de tehnologii noi, mai bine adaptate condițiilor climatice din țara noastră, prin utilizarea cărora fermierii noștri să poată asigura integral consumul intern de hrană pentru populație și disponibilitați pentru export.

DOMNILOR GUVERNANȚI,

• V-AȚI ASUMAT CONDUCEREA ACESTEI ȚĂRI ȘI CREDEM CĂ ESTE MOMENTUL SĂ ȘI DOVEDIȚI CĂ SUNTEȚI ÎN STARE SĂ FACEȚI ACEST LUCRU !

• SUNTEȚI DIRECT RĂSPUNZĂTORI DE DISTRUGEREA CU BUNE ȘTIINȚĂ A AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE ROMÂNEȘTI  PENTRU CARE REFUZAȚI SĂ LUAȚI MĂSURI CARE SĂ ADUCĂ PREȚURI MAI MICI LA ALIMENTE;

• SUNTEȚI RĂSPUNZATORI DE ATITUDINEA LIPSITĂ DE INTERES FAȚĂ DE SITUAȚIA GREA PRIN CARE TREC MILIOANE DE ROMÂNI, DAR VĂ SPĂLAȚI PE MÂINI PROMITÂNDU-LE UN AJUTOR SOCIAL DE 25 DE EURO/LUNĂ;

• VA FACETI VINOVATI DE DISTRUGEREA ȘI VĂNZAREA ECONOMIEI ROMANESTI, TRANSFORMÂND ȚARA ÎNTR-O COLONIE !

• SUNTEȚI RĂSPUNZĂTORI DE SOARTA PENSIONARILOR DIN ROMÂNIA PE CARE ÎI AMĂGIȚI PERMANENT CU UN TRAI MAI BUN;

CREDEM CĂ ESTE MOMENTUL CA TOATĂ CLASA POLITICĂ SĂ LASE LUPTELE DIN SPATELE UȘILOR ȘI, ÎMPREUNĂ CU REPREZENTANȚII GUVERNULUI,  SĂ VĂ PUNEȚI ÎN VALOARE TOATĂ PRICEPEREA – DESIGUR, DACĂ EA EXISTĂ - ÎN FOLOSUL ROMÂNILOR ȘI AL ROMÂNIEI.

Dragos Frumosu

PRESEDINTE SINDALIMENTA