În această perioadă, creșterea facturilor la energia electrică și gaze este principalul subiect pe agenda publică. Guvernul încearcă să identifice cea mai bună soluție pentru a atenua impactul majorărilor asupra a milioane de români cu venituri mici, dar efectele nu vor putea fi anulate. Există două variante de lucru pe masa Guvernului: acordarea compensațiilor să se raporteze la venitul mediu pe economie sau la un consum mediu, care urmează să fie calculat. În schimb, pentru a contracara avalanșa de scumpiri la alimente, Executivul nu are nicio soluție la îndemână. Statisticile arată că acum o familie cheltuiește circa un sfert din veniturile sale pe mâncare, cel mai mare procent din UE, dar el va crește consistent în perioada următoare.
Autoritățile vor să impulsioneze adoptarea Legii consumatorului vulnerabil, prin care li se promite persoanelor cu venituri mici că vor fi salvate de la genocidul social. Legea vorbește doar despre circa 400.000 de persoane care ar urma să beneficieze de sprijin, dar ministrul Energiei recunoaște acum că după facturile groazei care vor apărea este vorba despre aproximativ 10 milioane de români care vor avea nevoie de ajutorul statului pentru a-și putea plăti facturile la energie și gaze
Prețurile la energia electrică au înregistrat creșteri peste tot în Uniunea Europeană în această perioadă, dar la noi au fost cele mai mari.
Prețuri foarte mari la întreținere
O analiză a Asociației Energia Inteligentă, realizată în luna iulie, scotea în evidență o creștere de 4,43 de ori a prețului gazelor naturale în ultimul an, gaze vândute pe BRM. Această creștere a prețului va aduce scumpiri în lanț la toate produsele, creșteri care probabil vor fi cuprinse între 10 și 30%. Tranzacțiile realizate pe BRM cu vânzare în semestrul doi din 2021, arată că tendința de creștere a prețului va continua și în trimestrul patru din 2021, probabil atingându-se apogeul în primul trimestru din 2022, când prețul este posibil să depășească valoarea de 200 de lei/MWh. Această situație se reflectă și la nivelul prețului gazelor consumate de consumatorii casnici. Asta face ca toți consumatorii casnici care au trecut în 2020 în piața concurențială urmează să achite prețuri mai mari cu 75-105%. Astfel, un consumator care locuiește într-o casă a achitat în cea mai friguroasă lună a iernii trecute o factură de 778 de lei și urmează să achite în iarna 2021/2022 o factură de 1.592 de lei.
Înapoi la sobă, varianta cea mai ieftină de încălzire
Încălzirea pe lemne se va dovedi în această iarnă varianta cea mai ieftină de încălzire pentru cei care locuiesc la casă. Prețul unei sobe pe teracotă pleacă de la circa 800 de lei și poate ajunge până 3.000-3.500 de lei, dar investiția are avantajul că va fi utilă mulți ani după aceea. Chiar dacă și lemnul de foc s-a scumpit cu circa 50% în ultimii ani, utilizarea lui rămâne totuși cea mai ieftină variantă pentru încălzirea casei. Prețul diferă în funcție de județ, iar anul trecut acesta a plecat de la aproximativ 200 de lei pe metru cub. Potrivit statisticilor, aproape jumătate din gospodăriile din România se încălzesc cu lemne, în timp ce în mediul rural circa 85% folosesc lemnul pentru încălzire.
Mâncarea, următoarea pe lista scumpirilor
Odată cu majorarea facturilor la energia electrică și la gazele naturale, românii vor trebui să scoată din buzunar mult mai mulți bani pentru mâncare, după ce prețul alimentelor a cunoscut deja creșteri mari în acest an. Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA), estimează o creștere a prețurilor la produsele alimentare în medie de 10-12%, iar în cazul cărnii de porc, unde necesarul de consum este asigurat în cea mai mare parte din import, creșterea ar putea ajunge până la 25%, având în vedere și devalorizarea monedei naționale în raport cu cea europeană.
Mulți se vor îndrepta spre produse de calitate inferioară
Efectul acestor majorări va fi și mai greu de suportat, în condițiile în care Guvernul a blocat toate majorările de venituri, începând cu salariul minim pe economie. „Dacă ținem cont că 70% din populație trăiește cu un venit de 1.500 de lei net, cei mai mulți dintre români nu vor putea, sub nicio formă, să-și achite viitoarele facturi la gaze și energie electrică și să mai și mănânce”, spune Dragoș Frumosu. În aceste condiții, liderul FSIA apreciază că mulți români vor fi obligați să strângă cureaua și să se îndrepte spre produsele alimentare ieftine, de proastă calitate, cu efecte negative asupra sănătății.
Se vor înmulți falimentele, iar șomajul va crește
Pe de altă parte, procesatorii din industria alimentară vor fi forțați să-și reducă activitatea, iar unii dintre ei vor da și faliment. De altfel, creșterea exagerată a facturilor la energie va face ca multe companii românești, indiferent de domeniul de activitate, să-și piardă competitivitatea în fața importurilor, iar mulți oameni își vor pierde locurile de muncă. Efectul va fi o creșterea accelerată a importurilor, ceea ce va dezechilibra și mai mult balanța comercială a României. Pe de altă parte, multe companii se vor trezi că produsele lor nu mai sunt competitive pe piața externă din punctul de vedere al prețurilor și își vor pierde clienții. În final, toate acestea vor însemna reducerea activității, falimentul pentru unele societăți și creșterea șomajului
În urmă cu ceva mai mult de un an, când s-a declanșat criza sanitară, am avertizat că ne așteaptă o criză alimentară, în absența unor măsuri de sprijin pentru această industrie. Din nefericire, anul trecut ne-am confruntat și cu o secetă extremă, care a dus la acutizarea problemelor, iar acum, peste problemele grave existente, se suprapune o criză provocată de creșterea exagerată a facturilor la energia electrică și gaze naturale. Liberalizarea prețurilor la energie și gaze nu a avut niciun efect pozitiv pentru populație, iar dacă la un moment dat eram exportatori de energie, acum am ajuns importatori.
Dragoș Frumosu, președintele FSIA
Retragerea subvenției la energia termică, paie pe foc
Prețul energiei termice este în prezent subvenționat în București pentru toate apartamentele branșate la sistemul centralizat de termoficare, indiferent de veniturile proprietarilor. Vorbim despre circa 560.000 de apartamente la nivelul anului 2019, potrivit ultimelor date publicate de ANRE. Populația plătește pentru energia termică un preț de 163 de lei, dar prețul real este de 400 de lei, pentru producția, transportul și distribuția ei. Diferența este suportată de Primăria Generală a Capitalei din subvenții de la bugetul local, pe care le alocă spre nou-înființata societate Termoenergetica (înainte, către RADET). Retragerea subvențiilor, pe care Guvernul Cioloș o avea în plan încă din 2016, ar fi acum un adevărat dezastru. Anularea ei ar duce la dublarea prețului la gigacaloria plătită de bucureșteni. În perioada următoare, majorarea prețului la gaze va atrage și creșterea prețului de producția al gigacaloriei și rămâne de văzut dacă Primăria Capitalei va fi dispusă să majoreze această subvenție pentru a nu crește prețul de vânzare către populație.