Criza globală provocată de Covid-19 a afectat însă semnificativ economia României în 2020 (-3,7% contracție), care a revenit puternic cu o creștere a producției de +5,9 în 2021. Și totuși, perspectivele noastre economice s-au deteriorat semnificativ de la începutul războiului din Ucraina. Dar să facem loc tabloului complet.
„Alunecarea pe panta incertitudinii economice a fost cauzată, în primul rând, de dependența României de importurile de energie din Rusia și de impactul sancțiunilor adoptate de Uniunea Europeană împotriva acestei țări (creșterea inflației și o posibilă criză energetică sunt relaționate direct cu această situație). Oricum, în 2022, activitatea economică în România a rezistat mai bine decât se aștepta inițial”, apreciază specialiștii de la Allianz Trade. Mai concret? „Datorită cheltuielilor de consum, investițiilor și cererii externe solide, balanța economică a României a rămas echilibrată o bună perioadă. Impactul inflației galopante, creșterea ratelor dobânzilor, slăbirea cererii externe și deteriorarea încrederii mediului de afaceri își vor face însă pe deplin efectul în 2023”. Cum îi vor afecta pe oamenii de rând toate aceste mici apocalipse economice?
Politica monetară (relaxată) a Băncii Naționale
„Estimăm o încetinire a cererii externe și interne a produselor comerciale, ceea ce ne va asigura o creștere modestă a PIB-ului în 2023, de aproximativ +2%, urmată de o creștere și mai discretă în 2024”, opinează experții Allianz Trade. Ne așteaptă vremuri tulburi, fără îndoială! „În ceea ce privește riscul inflației - au completat analiștii economici -, acesta s-a amplificat pe fondul creșterii prețurilor la energie și alimente la nivel mondial, dar și pe fondul politicilor monetare în general relaxate din România”. Mai exact? „Politica monetară a Băncii Naționale a României (BNR), bazată oficial pe țintirea inflației, a fost relaxată pentru o perioadă lungă de timp. Rata reală a dobânzii (negativă de la sfârșitul anului 2017), mai exact rata dobânzii-cheie de politică monetară, a fost sub rata inflației, chiar și atunci când aceasta din urmă a fost peste intervalul țintă în cea mai mare parte a perioadei 2018-2019, pe fondul creșterii rapide a salariilor, de la jumătatea anului 2021, și pe fondul creșterii prețurilor la energie”.
Un (alt) motiv de îngrijorare
Mai mult: „Între timp, inflația prețurilor de consum a urcat la valori de două cifre în cea mai mare parte a anului 2022 și este de așteptat ca acest lucru să rămână așa cel puțin până la jumătatea lui 2023. BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară de la 1,25% în septembrie 2021 la 6,75% la sfârșitul anului 2022. De asemenea, a intervenit frecvent pe piețele valutare pentru a preveni volatilitatea excesivă a monedei - ceea ce nu este surprinzător, deoarece regimul oficial al cursului de schimb este unul controlat, care menține cursul de schimb al monedei naționale destul de stabil față de euro”. Sunt suficiente aceste măsuri pentru a preveni o eventuală degringoladă economică sau - cum se tot vehiculează de ceva vreme - o criză financiară de proporții? „Finanțele publice interne ale României - susțin experții Allianz Trade - vor continua să se înrăutățească, devenind un motiv de îngrijorare”.
Noi deficiențe fiscale anuale
Mai pe îndelete? „Stimulentul fiscal prociclic a dus la creșterea deficitului anual la -4,3% din PIB în 2019. Raportul a crescut brusc la -9,3% în 2020 și la -7,1% în 2021 ca urmare a stimulentelor fiscale aferente pandemiei Covid-19 și a împrumuturilor de garanții și subvenții pentru IMM-uri, precum și ca urmare a unui PIB nominal mai scăzut. Se așteaptă însă noi deficiențe fiscale anuale, de la -5% la -7% din PIB în perioada 2022-2024, de data aceasta din cauza veniturilor fiscale mai scăzute, precum și nevoilor mai mari de cheltuieli ca urmare a crizei declanșate de războiul din Ucraina. Între timp, tendința descendentă a raportului dintre datoria publică și PIB, din ultimii ani, s-a inversat, înregistrând o creștere de la 35% din PIB în 2019 la 47% în 2020”. Astfel, specialiștii preconizează o creștere de aproximativ 50% până la finalul anului 2023. „Deși acest lucru pare încă modest în comparație cu alte țări din UE, dinamica tendinței este alarmantă”, consideră experții.
Finanțele externe, bată-le norocul!
„Finanțele externe ale României sunt un alt motiv de îngrijorare”, mai relevă studiul analiștilor de la Allianz Trade. Mai precis? „Deficitul de cont curent a crescut constant de la -0,3% din PIB în 2014 la -7,1% în 2021 și mai mult de -8% în 2022. În mod esențial, doar 50% din deficit în 2021 și 31% în prima parte a anului 2022 au fost finanțate prin intrările nete de investiții străine directe, cu mult sub nivelul confortabil de 75% și în scădere de la un maxim recent de 192% în 2016. Privind în perspectivă, se așteaptă ca exporturile și importurile să crească mai lent, dar la ritmuri similare în 2023-2024, astfel încât deficitele anuale de cont curent să se mențină la peste -6% din PIB în această perioadă”. Nu în ultimul rând: „Acoperirea netă a deficitelor de investiții străine directe este probabil să rămână sub 50%, deoarece fluxurile de capital către piețele emergente vor rămâne reduse în timpul încetinirii economice globale în curs. În combinație cu deficitele fiscale ridicate, acest lucru ar putea crește nevoia de finanțare externă la niveluri critice”.
Mult sub nivelul de „confort”
„În plus - mai estimează experții -, tendința descendentă a raportului dintre datoria externă și PIB de la 77% din PIB în 2011 la 47% în 2019 s-a inversat, iar raportul a ajuns la 57% în 2020 și este de așteptat să rămână peste 50% în următorii câțiva ani. Între timp, rezervele valutare ale BNR s-au stabilizat oarecum, deși intervențiile la cursul de schimb menționate mai sus provoacă o oarecare volatilitate a nivelului. La 46 de miliarde USD la sfârșitul anului 2022, rezervele acopereau doar aproximativ 3,5 luni de importuri, în scădere față de ultimii doi ani. În alți termeni, însă, ele nu acoperă toate plățile datoriei externe scadente în următoarele 12 luni, fiind cu mult sub nivelul de «confort» de referință de 125%”.
Locul 47 (din 184 de economii) e al nostru. Oare?
Mediul de afaceri este în general rezilient, deși există și aici puncte slabe. Sondajele anuale ale Institutului Băncii Mondiale privind indicatorii de guvernanță la nivel mondial evidențiază cadrele de reglementare și juridice care sunt, în general, favorabile afacerilor. Sondajul Index of Economic Freedom 2022 al Fundației Heritage atribuie României locul 47 din 184 de economii, reflectând scoruri puternice în ceea ce privește drepturile de proprietate, povara fiscală, libertatea comercială și libertatea investițiilor. Cu toate acestea, rămân puncte slabe în domeniile eficacității judiciare și libertății financiare. În Indexul de sustenabilitate al mediului, realizat de Allianz Trade, România ocupă locul 47 din 210 economii, reflectând scoruri puternice pentru utilizarea energiei și emisiile de CO2/PIB și vulnerabilitatea generală la schimbările climatice. Cu toate acestea, există încă slăbiciuni în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile și rata de reciclare.
Finanțele publice interne ale României vor continua să se înrăutățească, devenind un motiv de îngrijorare”, experți Allianz Trade
Sondajul Index of Economic Freedom 2022 atribuie României locul 47 din 184 de economii, reflectând scoruri puternice în ceea ce privește drepturile de proprietate, povara fiscală, libertatea comercială și libertatea investițiilor
+2% este valoarea PIB-ului României în 2023, estimată de specialiștii Allianz Trade
Se preconizează noi deficiențe fiscale anuale, de la -5% la -7% din PIB în perioada 2022-2024”, experți Allianz Trade
50% din PIB este valoarea estimată de Allianz Trade pentru datoria publică a României pâna la finalul anului 2023