În 2022 au fost cele mai multe întârzieri în aprovizionarea cu medicamente din ultimii 7 ani, iar criza s-a accentuat puternic în toamnă, odată cu creșterea numărului de viroze și infecții respiratorii și, implicit, a consumului de antibiotice și de antitermice, în special cele pentru copii.
Din cauza penuriei de medicamente, unele spitale au amânat operațiile pacienților, iar foarte mulți copii au ajuns la urgențe sau au fost internați în spital pentru afecțiuni care ar fi putut fi tratate acasă.
Abia în prag de Anul Nou, ministrul Alexandru Rafila a luat, în final, decizia de a suspenda temporar exportul unor antibiotice și a câtorva antitermice de uz pediatric, pentru evitarea disfuncționalităților în asigurarea acestor medicamente, „disfuncționalități ce conduc, fără posibilitate de interpretare, la sincope grave în îmbunătățirea stării de sănătate a bolnavilor, cu consecințe critice ce pot fi ușor de prevăzut pentru viața acestora în perioada de criză”, după cum spun chiar reprezentanții Ministerului Sănătății.
12 antibiotice și 3 antitermice pentru copii
Mai exact, este vorba despre 12 tipuri de antibiotice cu administrare orală, atât pentru adulți, cât și pentru copii, și trei tipuri de antitermice (paracetamol și ibuprofen) cu uz pediatric, a căror distribuţie în afara teritoriului României urmează să fie se suspendată temporar, pe o perioadă de 6 luni de la data intrării în vigoare a ordinului de ministru.
Conform documentului, excepție de la aceste prevederi fac „medicamentele fabricate de către producătorii cu sediul în România, inclusiv cele fabricate sub contract, precum şi medicamentele care tranzitează teritoriul României şi care sunt destinate altor pieţe din afara teritoriului României”.
De ce a crescut consumul acestor medicamente
Problemele de aprovizionare cu medicamente nu sunt doar în România, ci reprezintă un fenomen și în alte țări din Europa, în condițiile amplificării valului de infecții respiratorii, la care se adaugă o incidență crescută a scarlatinei și a infecției invazive cu streptococ de grup A.
Potrivit ECDC, în ultimele săptămâni circulația virusului respirator sincițial (RSV) în UE/SEE s-a intensificat, cu rate de transmitere în creștere în toate grupurile de populație, nu doar la copii.
„Mai multe țări UE/SEE se confruntă cu o circulație ridicată a RSV, iar numărul infecțiilor respiratorii acute severe (SARI) datorate RSV este în creștere. Totodată, ECDC arată că cei mai afectați de boala severă asociată cu RSV sunt copiii sub cinci ani (în special sugarii sub șase luni), adulții cu vârsta de 65 de ani și peste și persoanele cu comorbidități specifice. Spitalizările cauzate de RSV și alți agenți patogeni respiratori, cum ar fi virusul gripal și SARS-CoV-2 se află, de asemenea, în creștere într-un număr de state membre și pun deja presiune asupra sistemelor de sănătate”, se arată în referatul care însoțește proiectul de ordin de ministru.
Mai mult, la jumătatea lunii decembrie 2022, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat o incidență crescută a scarlatinei și a infecției invazive cu streptococ de grup A în mai multe țări din regiunea europeană, cei mai afectați fiind copiii de până în 10 ani. „Deși infecția cu streptococ de grup A (GAS) provoacă în mod obișnuit boli ușoare, cum ar fi amigdalita, faringita, impetigo, scarlatina etc., în unele cazuri, infecția cu GAS poate duce la infecție cu streptococ de grup A invaziv, care poate provoca afecțiuni ce pun viața în pericol”, conform documentului.
În Marea Britanie, spre exemplu, cel puțin 30 de copii au murit din cauza infecției cu streptococul de tip A, care provoacă scarlatina, însă decese sunt și în rândul adulților.
MS se așteaptă la o cerere și mai mare în lunile următoare
În contextul numărului mare de infecții respiratorii și consumul a crescut foarte mult. Datele centralizate la nivelul Ministerului Sănătății până la 30.11.2022 „relevă creșteri care variază între 9% și 1.510%, rezultând o medie de 23% față de aceeași lună a anului trecut pentru Amoxicillinum+Acidum clavulanicum (antibiotic ce este comercializat sub mai multe denumiri, precum: Augmentin, Amoxiplus, Enhancin, Amoksiklav - n.r.)”. Totodată, în perioada oct. 2021-sept. 2022, s-a observat o creștere a consumului de antipiretice pediatrice față de aceeași perioadă precedentă. Spre exemplu, pentru Ibuprofen – forme orale lichide – creșterea a fost de 49%, iar pentru Paracetamol – forme orale lichide – de 57%.
În plus, „este important de precizat că luna noiembrie a reprezentat doar debutul actualelor infecții respiratorii fiind așteptat un trend crescător pentru datele lunii decembrie”, precizează reprezentanții MS.
Materiile prime provin din China și India
Discontinuitățile temporare sau permanente de medicamente se înregistrează inclusiv din motive de fabricație. Pe lângă creșterea prețurilor utilităților și, implicit, a tuturor componentelor de pe întregul lanț de fabricație, există întârzieri în aprovizionare sau chiar sunt indisponibile unele substanțe active, deoarece majoritatea provin din Asia:
- 90% din substanțele active pentru medicamentele generice provin din India și China.
- 80% din substanțele active și excipienții din medicamente și 40% din medicamentele (produse finite) vândute în Europa provin din China (două treimi) și India (o treime).
China și India produc 60% din paracetamolul din lume, 90% din penicilină și 50% din ibuprofen.
Care sunt medicamentele care nu vor mai ieși din țară
Pe lista antibioticelor pentru care va fi suspendat exportul timp de o jumătate de an sunt:
Amoxicillinumamoxicillinum + acidum clavulanicum
Azithromycinum
Cefaclorum
Cefalexinum
Cefiximum
Cefpodoximum
Cefuroximum
Clarithromycinum
Fosfomycinum
Phenoxymethylpenicillinum
Sulfamethoxazolum + trimethoprimum
Sultamicillinum
Pe lista antitermicelor de uz pediatric pentru care se suspendă exportul este trecută, de asemenea, denumirea comună internațională a acestora: Ibuprofenum - suspensie orală, Paracetamolum – soluție orală, Paracetamolum – sirop.