Senatorul PSD Paul Stănescu, cel care o va înlocui pe Sevil Shhaideh în funcţia de ministru al Dezvoltării, are şi el probleme penale, la fel ca fina spirituală a lui Liviu Dragnea. Potrivit portalului instanţelor de judecată, noul administrator al banilor pentru baroni este învinuit într-un dosar de corupţie alături de Darius Vâlcov, eminenţa cenuşie a programului de guvernare al PSD.
Cazul a fost redeschis de Tribunalul Olt, pe 21 septembrie 2015, ca urmare a unei solicitări a DNA privind confirmarea redeschiderii urmăririi penale. De atunci, însă, nu se mai ştie nimic despre acest dosar.
Înainte de Revoluţie, Stănescu a fost director la Fabrica de conserve din Caracal (1982-1987) şi director la I.A.S. Studina (1988- 1991), iar primii ani de capitalism l-au prins director la Agromec Vişina, funcţie deţinută până în anul 2008, când a devenit preşedintele CJ Olt, funcţie pe care a deţinut-o două mandate, până la alegerile parlamentare din 2016. Stănescu este de profesie inginer agronom, absolvent al Facultății de Agronomie din Craiova (1982). În 2005 a absolvit un curs de management economic organizat de Ministerul Economiei și Comerțului și mai multe cursuri de profil în Franța și Italia (2005-2006). Alexandru Stănescu, fratele lui Paul Stănescu, este deputat aflat la al doilea mandat, iar soţia sa, Stănescu Marieta, a devenit consilier la Ministerul Educaţiei Naţionale, după ce la începutul guvernării PSD, în ianuarie 2017, era profesor la Şcoala cu clasele I-VIII din comuna Vişina, judeţul Olt - localitatea natală a baronului PSD. Constantin Stănescu, tatăl lui Paul Stănescu, a fost primar în comuna Vişina.
Potrivit declaraţiei de avere, Stănescu deţine o casă de 299 de metri pătraţi în comuna Vişina şi un apartament în Craiova, un autoturism Nubira şi un cont de 24.136 de lei deschis în 2017 la BRD. Noul ministru al Dezvoltării, care va colabora cu Bruxelles-ul pe fonduri europene, a fost asociat cu israelianul Moshe Agavi într-o firmă denumită Olt Lacta Prod SRL, înfiinţată în anul 2006, cu adresa în comuna Vişina din Olt. Acest SRL a fost radiat abia anul acesta, pe data de 16 mai. Moshe Agavi este omul care s-a ocupat de afacerile miliardarului Benjamin Steinmetz în România, el fiind inculpat în cazul retrocedării ilegale a fermei Băneasa şi Pădurii Snagov. În 2011, Stănescu a recunoscut în presa locală că desfăşura afaceri cu israelienii. „Am uitat de firma asta, am înfiinţat-o în urmă cu câţiva ani împreună cu nişte israelieni. Firma nu a funcţionat, că israelienii au dispărut şi n-au mai dat pe aici. Au venit ca investitori străini cu propunerea să facem o fermă de vaci pentru lapte, dar n-au mai venit de-atunci”, declara Stănescu în presa locală, în urmă cu şase ani. Cu toate acestea, Olt Lacta Prod SRL nu apare nici în declaraţiile depuse de Stănescu în calitate de senator.
Felix Stroe, urmaşul lui Radu Mazăre
Noul ministru al Transporturilor, Felix Stroe, conduce filiala PSD Constanţa din anul 2015, după demisia lui Radu Mazăre. Stroe a fost viceprimar al Constanţei (2000-2003) şi consilier local vreme de 13 ani (2000-2013). Din aprilie 2003 până în prezent, conduce Regia Autonomă Judeţeană de Apă - RAJA Constanţa. Social-democratul a absolvit Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanţa, ca şef de promoţie în 1978, iar în 1987 a terminat Academia de Înalte Studii Militare din Bucureşti, Facultatea de comandă şi stat major, cu media 9.45. În perioada 1978-1991, a fost ofiţer activ în cadrul Marinei Militare, cu stagii la toate eşaloanele, din care cinci ani comandant pe nave de război. Între 1991 şi 2000, Stroe a fost acţionar sau asociat şi administrator la diverse societăţi comerciale (turism, comerţ, producţie industrială, industrie alimentară şi prestări de servicii). Din 2014, urmaşul lui Mazăre în PSD Constanţa este preşedintele Asociaţiei Române a Apei. Stroe deţine şi cetăţenie moldovenească.
Marius Nica, absolvent al Academiei SRI
La rândul său, noul ministru delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica, a mai deţinut acest portofoliu în perioada martie-noiembrie 2015, până la demisia premierului Victor Ponta. Nica a absolvit Academia Naţională de Informaţii a SRI în anul 2003, fiind licenţiat în jurnalism, comunicare şi psiho-sociologie comportamentală. La capitolul studii, a mai absolvit un masterat la SNSPA Bucureşti - Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană (2003-2005) şi a urmat un MBA la ASE, Facultatea de Administrare a Afacerilor în Limba Germană (2007-2009). Nica a lucrat timp de cinci ani, între 2003 şi 2008, ca ofiţer în cadrul MApN. În Armată, potrivit CV-ului, a fost manager pentru recrutarea de personal şi responsabil cu managementul de risc, ocupându-se cu prelucrarea, analiza şi sinteza informaţiilor. Soţia politicianului, Sorina Nica, lucrează într-o Unitatea Militară a SRI din Bucureşti. În perioada februarie 2008 - mai 2011, Marius Nica a fost consilier la cabinetul europarlamentarului PSD Rovana Plumb, pe care a urmat-o la Ministerul Mediului şi la Ministerul Muncii, în calitate de director de cabinet şi secretar general. În 2013, Nica a devenit preşedintele Consiliului de Administraţie al Loteriei Române, iar în perioada mai 2011-mai 2012 a fost administratorul SC Holding Group Trading SRL. Anul acesta, până la promovarea la minister, Nica a fost consilier de stat în guvernele Grindeanu şi Tudose.
Potrivit unei Decizii a Curţii Constituţionale, preşedintele României poate refuza o singură dată, motivat, nominalizarea unui ministru pentru o funcţie vacantă. CCR a decis că în acest caz se aplică acelaşi principiu care îi conferă preşedintelui dreptul de a cere Parlamentului reexaminarea unei legi o singură dată. „Această soluţie este de natură să elimine blocajul ce s-ar genera prin eventualul refuz repetat al preşedintelui, de a numi un ministru la propunerea primului-ministru”, a explicat CCR în decizia nr. 98/2008.
Schimbarea la față, doar pe jumătate
Deşi a declarat public că urmăreşte „un reset la partea de imagine şi de efecte ale guvernării”, premierul Mihai Tudose şi-a îndeplinit doar pe jumătate obiectivul. Socoteala de acasă nu s-a potrivit cu luptele din coaliţie, astfel că unul dintre cei trei miniştri cu probleme penale, Viorel Ilie (Relaţia cu Parlamentul), a rămas în Guvern, fiind susţinut necondiţionat de ALDE. N-au părăsit Cabinetul nici miniştrii Liviu Pop (Educaţie) sau Florian Bodog (Sănătate), cărora li s-a imputat lipsa de rezultate şi de performanţă. Ilan Laufer, ministrul pentru IMM-uri, şi-a păstrat şi el postul, deşi se afla, iniţial, pe lista remaniabililor.