Mulți dintre pomii care există la vânzare în magazine, în piețe sau pe marginea drumului sunt dintre cei scoși de pe plantațiile făcute cu material săditor necertificat, după ce oamenii și-au dat seama că livada lor este un eșec. La astfel de situații se ajunge adesea, dar nu se mediatizează, astfel încât cei care nu cunosc foarte bine domeniul sunt extrem de ușor de păcălit. Mulți ignoră importanța cercetării științifice și nevoia de consultanță de specialitate, chiar și atunci când prețul pe care l-ar plăti în plus pentru materialul săditor sau pentru sprijin este foarte mic, iar riscurile pe care și le asumă sunt de a pierde toată investiția, plus banii pe un an sau doi în care își îngrijesc plantațiile. Dacă materialul săditor este și virusat, pierderile pot fi mult mai mari, dacă se distrug și alte livezi din vecinătate.
În Maramureș s-au distrus plantațiile de castani comestibili după ce câțiva întreprinzători au adus în zonă material săditor cu virusuri. Astfel au fost afectați arborii sănătoși, iar producția a fost compromisă pe termen lung. Cei care au livezi sau vor să înființeze plantații de pomi trebuie să se documenteze mai întâi, din surse sigure de informare. Cea mai bună soluție rapidă este să apeleze la institutele de cercetare care au și specialiști foarte bine pregătiți, și cel mai bun material săditor. Unul dintre cele mai cunoscute institute este în județul Dâmbovița, la Voinești. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Voinești a fost înființată la 1 ianuarie 1950, iar de atunci a făcut posibilă salvarea multor culturi, care înseamnă și foarte mulți bani. „După 2000, aici s-au omologat 18 soiuri de măr și 7 soiuri de păr. Aici se află singura colecție cu peste 700 de soiuri de măr. Dacă nu erau oamenii de aici, nu se reușea nimic. A venit în țară foarte mult material săditor cu probleme. Unele soiuri nu rezistă la secetă, altele nu rezistă la frig, altele nu se adaptează la solurile de la noi. Marea problemă este legată de virusurile pe care le aduc cei care iau material săditor necertificat, din afara țării”, explică directorul Stațiunii de Cercetare, Daniel Comănescu.
Ameliorarea soiurilor prin cercetare
Chiar dacă un astfel de institut poate valorifica și producția, nu poate fi confundat cu o cooperativă, așa cum se întâmplă de mulți ani în România. Plusvaloarea adusă de cercetarea științifică aduce venituri în primul rând din salvarea banilor deja investiți sau care urmează a fi investiți. Sumele sunt enorme, dar greu de calculat de către cei care nu țin cont decât de încasările din eventuale vânzări. „Activitatea principală a Institutului este ameliorarea soiurilor. În activitatea de cercetare nu există certitudini. Noi nu facem producție. Rezultatele noastre sunt altfel cuantificabile. Nu suntem CAP sau IAS. Aici este cercetare, dezvoltare și inovare. Nu trebuie să fim întrebați de producție, chiar dacă rezultă niște pomi în surplus din pepinieră, care se pot vinde”, mai explică directorul. Pomii care se vând la magazine sau în piețe pot avea probleme grave. Specialiștii care fac cercetare științifică în România sunt și cei care pot salva culturile, iar consultanța este gratuită, în unele situații. „Noi avizăm proiectele de înființare a livezilor, în funcție de soiurile care se pot planta în anumite zone. La cais sau la piersic sunt mai multe condiții de respectat decât la măr. Noi căutăm să găsim cea mai bună variantă posibilă, pentru a da sfaturi pomicultorilor. Noi putem oferi și material săditor certificat. Sumele pentru avizarea proiectelor sunt modice, iar consultanța o oferim gratuit celor care vor să-și înființeze livezi în afara proiectelor cu finanțare europeană”, explică Daniel Comănescu.
Consecințele necunoașterii se plătesc scump
Cei care nu înțeleg de ce trebuie să ia material săditor certificat ar trebui să se gândească la consecințele înființării unei plantații care fie nu are șanse să se dezvolte, pentru că plantele nu se adaptează la condițiile de mediu și la sol, dar mai gravă este situația în care plantele cu proveniență incertă le pot îmbolnăvi și pe cele din vecinătate. „În primul rând, se poate face o plantație plină de viroze care îmbolnăvește și ceilalți pomi. În momentul în care au cumpărat de la o unitate certificată, cum este a noastră, cu certificat «virus free» (fără virusuri – n.r.) au garanția faptului că materialul săditor cu pașaport fitosanitar, plantele sunt certificate și de calitate. Cei care cumpără din surse incerte ne fac și nouă mari deservicii. Unii dintre cei care cumpără plante de la marginea drumului sună uneori la noi, după doi ani, să reclame că au luat meri și le-a ieșit salcie, dar nu-și dau seama că au greșit chiar pentru că n-au cumpărat dintr-o sursă sigură”, spune specialistul.
Pomicultorii trebuie să fie foarte atenți la substanțele pe care le folosesc. Pomii trebuie stropiți acum, toamna, cu anumite substanțe pe bază de cupru, împotriva dăunătorilor, iar primăvara se fac alte tipuri de stropiri. Substanțele trebuie să fie cumpărate doar din magazinele specializate, unde găsesc și specialiști care să-i poată îndruma. Trebuie să se respecte tot ce este scris în prospectul fiecărei substanțe.
Daniel Comănescu, directorul Stațiunii de Cercetare