La sfârșitul lui 2024, autoritățile americane estimau că Hamas obținea în jur de 10 milioane de dolari lunar. Acești bani veneau din campanii false de strângere de fonduri pentru ajutor umanitar. Unele dintre aceste operațiuni au fost investigate și în Italia. Procuratura antiterorism din peninsulă a dispus arestări și punerea sub acuzare a mai multor persoane.
Il Post arată că deși aceste contribuții nu reprezintă principala sursă de venit a organizației, importanța lor a crescut odată cu declanșarea conflictului din Gaza, când alte rute financiare au fost întrerupte sau diminuate.
Încă de la formarea sa, Hamas a beneficiat de sprijin financiar din partea Iranului, principalul său aliat strategic. După ce a preluat controlul asupra Fâșiei Gaza, în 2007, organizația a primit fonduri și din Qatar.
Până în octombrie 2023, Qatarul transfera lunar milioane de dolari administrației din Gaza. Între 2018 și 2021, aceste sume erau livrate în numerar, cu acordul Israelului și sub escortă militară. Oficial, banii erau destinați plății salariilor funcționarilor și achiziției de combustibil pentru centralele electrice. Guvernul israelian a permis aceste transferuri considerând că Hamas era mai interesată de guvernarea Gazei decât de escaladarea confruntării militare, ceea ce slăbea influența Autorității Naționale Palestiniene din Cisiordania.
Finanțarea din Iran a fost mult mai puțin transparentă. În timp, Hamas a dezvoltat o rețea extinsă de companii în afara teritoriilor palestiniene. Acestea erau susținute de Teheran, prin care transfera fonduri către Gaza. Structurile gestionau afaceri în minerit, construcții și imobiliare, cu active evaluate la sute de milioane de dolari. După 2019, în urma intensificării sancțiunilor, centrul operațional al rețelei a fost mutat în Turcia, unde organizația are mai multă libertate de acțiune.
Pentru a evita sistemele bancare tradiționale, Hamas recurge și la hawala, un mecanism de transfer de bani apărut în Evul Mediu. Acesta este bazat pe intermediari și relații de încredere, fără documente oficiale sau tranzacții bancare directe. Lipsa trasabilității face ca hawala să fie dificil de supravegheat și continuă să fie folosit pentru transferuri din Iran și alte state din regiune către Gaza.
În ultimii ani, criptomonedele au devenit o opțiune tot mai frecventă pentru Hamas. Dacă la început erau folosite pentru donații mici, numărul mare al acestora le-a transformat treptat într-un instrument pentru transferuri substanțiale. Deși tranzacțiile digitale pot fi urmărite teoretic, schimbarea constantă a portofelelor și utilizarea platformelor din țări care nu aplică standardele internaționale îngreunează monitorizarea.
Până la izbucnirea războiului, o parte din fondurile Hamas provenea din taxele impuse asupra mărfurilor și tranzacțiilor comerciale din Gaza. Aceste venituri au scăzut drastic odată cu blocada totală. Surse diplomatice afirmă că, în timpul conflictului, organizația ar fi confiscat o parte din ajutoarele umanitare. Hamas a revândut ulterior bunuri esențiale pentru a obține fonduri.
Autoritățile israeliene susțin că unele fonduri colectate de organizații umanitare pentru Gaza ar putea fi redirecționate către Hamas. În consecință, mai multe ONG-uri au fost investigate sau au avut conturile înghețate în state precum Germania, Franța, Marea Britanie și Olanda. În Italia, o anchetă recentă urmărește să clarifice dacă banii adunați aveau cu adevărat destinație umanitară sau erau folosiți pentru finanțarea grupării.
În ciuda sancțiunilor, blocadei și intensificării controalelor internaționale, Hamas reușește să își mențină structurile administrative și să sprijine membrii organizației. Nu se știe cu exactitate dacă resursele actuale provin din economii acumulate înaintea războiului sau dintr-o combinație de metode – donații, criptomonede, rețele informale și deturnarea ajutoarelor – care continuă să scape parțial supravegherii globale.
(sursa: Mediafax)