În Curtea Constituțională, odată cu analizarea excepțiilor de neconstituționalitate aduse legii privind plata pensiilor private, s-au format trei „bisericuțe”. Gruparea majoritară, formată din cinci magistrați, și care și-a impus voința, a stabilit că este neconstituțional ca persoanele cu afecțiuni oncologice să poată beneficia de plata a 100% din valoarea activului, într-o singură tranșă. Alte două grupări au formulat, fiecare, câte o opinie separată. Doi judecători CCR, magistrați de profesie, au constatat că legea este cu totul neconstituțională, ea trebuind să fi fost respinsă integral, în timp ce alți doi ar fi vrut ca aceeași lege să fie declarată constituțională în integralitatea ei. Această diferență de opinii, la nivelul CCR, pe una dintre cele mai de impact reglementări instituite de actuala putere, este una cu adevărat spectaculoasă.
Instanța de contencios constituțional a redactat, la finalul săptămânii trecute, motivarea prin care a declarat neconstituțional un articol din lege privind plata pensiilor private. Din documentul respectiv rezultă că au fost de acord cu această soluție doar cinci dintre cei nouă judecători constituționali.
Reamintim că, la data de 26 noiembrie 2025, Curtea Constituțională, cu majoritate a voturilor membrilor Plenului, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de deputații grupului parlamentar al AUR și de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție și a constatat că prevederile articolului 55 alineatul 2 din Legea privind plata pensiilor private sunt neconstituționale.
Articolul 55 din legea analizată prevede, la primul alineat, că membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.
Al doilea alineat al aceluiași articol, care a și fost desființat de Curtea Constituțională, prevede că, prin excepție, beneficiarul cu afecțiuni oncologice poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică.
Articolul care prevedea o excepție, trântit de cinci magistrați
Curtea Constituțională a constatat, cu acest prilej, că „stabilirea, ca regulă, a plății către membrul unui fond de plată a pensiilor private/facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, nu reprezintă o nesocotire a dreptului de proprietate privată asupra sumelor reprezentând contribuția la fondul de pensii, nu instituie o discriminare între cei care au beneficiat deja de plata integrală a întregului activ personal acumulat în fondul de pensii și cei care urmează să se supună regulii plății fracționate și nici nu este de natură să încalce principiul neretroactivității legii”.
În schimb, al doilea alineat al articolului din aceeași din lege, care exceptează de la această regulă persoanele care suferă de afecțiuni oncologice, cu privire la care se prevede că pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică, „încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecțiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii”.
Potrivit minutei acestei decizii, printre argumentele reținute de cinci din cei nouă judecători ai plenului CCR se regăsește și faptul că „dispozițiile în virtutea cărora membrul fondului de plată a pensiei nu poate încasa ca plată unică decât 30% din activul personal nu aduc atingere dreptului de proprietate privată, legea criticată influențând doar modalitatea de plată”.
Deliorga și Stan susțin că legea e profund neconstituțională
Ei, bine, cu această soluție se arată în total dezacord doi dintre cei nouă judecători. Este vorba despre magistrați Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, magistrați la bază, care au semnat o opinie separată prin care arată că „în dezacord cu opinia majoritară, considerăm că obiecția de neconstituționalitate trebuia admisă și constatată neconstituționalitatea dispozițiilor legii privind plata pensiilor private, în integralitate”.
În cadrul acestei opinii separate se precizează că legea „modifică modalitatea de plată a pensiei private, cu consecința apariției unui nou conflict între legi în timp, fapt ce ar fi impus reglementarea unor norme tranzitorii care să asigure aplicarea principiului neretroactivității legii civile, consacrat de articolul 15 alineat 2 din Constituție”.
Cei doi judecători mai apreciază că dispozițiile din legea criticată modifică un element esențial al contractelor și determină alte consecințe juridice decât cele existente la momentul încheierii unui astfel de contract. Speranța legitimă de a obține plata integrală a pensiei private, în momentul îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, izvorăște din însăși legea care guvernează contractul dintre părți și care, la data încheierii acestuia, prevedea acest drept”, se arată în documentul citat.
Opinia separată arată că „prin această modificare, este înfrânt justul echilibru care trebuie să existe între interesele generale și cele individuale, iar prin nerespectarea principiului proporționalității este afectat dreptul la proprietate al beneficiarilor pensiei private”.
Cei doi judecători conchid, subliniind că „întrucât legea nu prevede norme tranzitorii care să excludă din sfera sa de aplicare contractele încheiate înainte de intrarea ei în vigoare, obiecția de neconstituționalitate ar fi trebuit admisă și constatată neconstituționalitatea legii privind plata pensiilor private.
Alți doi magistrați doreau să nu fie admis nimic din contestații
Există însă și o a doua opinie separată, care combate atât opinia majoritară, cât și cea exprimată în prima opinie separată. Această ultimă poziție este semnată de judecătorii CCR Csaba Asztalos și Mihaela Ciochină. Cei doi se arată în dezacord cu soluția majoritară prin care a fost admisă obiecția de neconstituționalitate referitoare la prevederile articolului 55 alineat 2 din Legea privind plata pensiilor private. Mai mult, cei doi afirmă că contestația ar fi trebuit să fie respinsă ca neîntemeiată, iar legea să fie declarată constituțională în integralitatea ei.
Avem, așadar, trei tabere cu opinii diametral opuse, în interiorul CCR. Prima tabără este formată din președintele Curții, Simina Tănăsescu, alături de judecătorii Laura Iuliana Scântei, Dimitrie Bogdan Licu, Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc, care au admis, în parte, constituționalitatea legii în cauză.
A doua tabără este formată din judecătorii Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, care sunt de părere că legea cu pricina este neconstituțională în integralitatea ei. Iar a treia tabără, compusă din Csaba Asztalos și Mihaela Ciochină, este de părere că aceeași lege este constituțională în integralitatea ei.