Extinderea implantărilor evreiești în Cisiordania și în partea de est a Ierusalimului poate deveni pentru Israel mult mai periculoasă decât acțiunile sale militare contra palestinienilor, dacă procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI) hotărăște să deschidă o anchetă pentru crime de război. Instanța internațională de justiție cu sediul la Haga a făcut un prim pas în acest sens, săptămâna trecută, dând undă verde pentru demararea unei asemenea anchete contra statului evreu. O eventuală investigație internațională ar examina acțiunile militare israeliene din timpul războiului devastator purtat în Fâșia Gaza, în 2014, precum și intervențiile din perioada protestelor din zona de frontieră, începute în 2018. Construirea coloniilor se poate dovedi însă un subiect mult mai exploziv.
Legislația internațională interzice unui stat să-și mute populația civilă în teritoriile ocupate. Din această perspectivă, acuzațiile legate de construirea de implantări evreiești în teritoriile palestiniene sunt mult mai ușor de dovedit decât utilizarea disproporționată a forței pe câmpul de luptă. Procurorul-șef al CPI, gambiana Falou Bensouda, declara încă din decembrie 2019 că există motive întemeiate în vederea deschiderii unei anchete pentru crime de război săvârșite în cursul acțiunilor militare israeliene și a extinderii implantărilor evreiești. Mai întâi, Bensouda ceruse însă CPI să stabilească dacă are jurisdicție teritorială pentru o asemenea anchetă. Cu o decizie de 2-1, judecătorii i-au recunoscut, săptămâna trecută, jurisdicția în Cisiordania, estul Ierusalimului și în Fâșia Gaza, teritorii ocupate de Israel în urma războiului din 1967 și revendicate de palestinieni în perspectiva formării noului lor stat. Decizia nu a deschis propriu-zis o anchetă pentru crime de război, lăsând o eventuală hotărâre în acest sens la latitudinea procurorului-șef. De altfel, într-o scurtă declarație oferită la aflarea verdictului, Bensouda a precizat că va studia cu foarte mare atenție decizia judecătorească înainte de a hotărî ce urmează să facă, iar deliberarea ar putea dura luni.
Proteste israeliene
Între timp, Israelul a lansat o serie de atacuri personale la adresa procurorului și a acuzat instanța internațională de aplicarea unor standarde inechitabile. Autoritățile de la Ierusalim susțin că palestinienii nu au un stat și acuză CPI de amestec în chestiuni politice. Deși este încă o regiune politică autonomă, care se exercită de iure pe cea mai mare parte a teritoriului Cisiordaniei și în Fâșia Gaza, Autoritatea Națională Palestiniană a primit statutul de „stat observator nemembru al ONU” din partea Adunării Generale a Națiunilor Unite, încă din 2012. Palestinienii au folosit de atunci acest statut pentru a adera la o serie de organizații internaționale, între care și CPI. Din această poziție, ei au cerut instanței internaționale să investigheze acțiunile militare ale Israelului în Gaza și extinderea implantărilor evreiești în Cisiordania și în estul Ierusalimului. Palestinienii au solicitat ca ancheta să înceapă din momentul 13 iunie 2014, data declanșării conflictului armat din Fâșia Gaza dintre Israel și gruparea islamică Hamas. Israelul nu este membru al CPI și nu îi recunoaște autoritatea. De cealaltă parte, palestinienii susțin că statul evreu nu este capabil să demareze o anchetă asupra crimelor de război, iar sistemul de justiție al Israelului este oricum îndreptat împotriva lor. CPI a fost înființată drept ultimă instanță, atunci când sistemele judiciare ale țărilor vizate nu sunt capabile sau nu vor să ancheteze și să trimită în judecată crime de război.
Consecințe pe termen lung
Pentru moment, deși decizia de vineri a CPI nu le-a căzut bine autorităților de la Ierusalim, o eventuală condamnare a oficialităților israeliene rămâne un scenariu ipotetic. Cu toate acestea, hotărârea instanței internaționale deschide calea unui alt scenariu, unul destul de incomod, în care foști și actuali demnitari israelieni ar putea risca să fie arestați atunci când călătoresc în afara țării. Potrivit cotidianului „Haaretz”, Israelul se pregătește să le facă instructaj unor sute de actuali și foști oficiali din domeniul securității, temându-se că aceștia ar putea fi ținta unor arestări. Potrivit estimărilor ONU, războiul din Gaza s-a soldat cu moartea a peste 2.200 de palestinieni, dintre care aproape 1.500 de civili, uciși de tirurile israeliene. De cealaltă parte, conform datelor furnizate de Israel, au fost omorâți cel puțin 73 de israelieni, dintre care șase civili. Cu toate acestea, elucidarea presupuselor crime de război s-ar putea dovedi extrem de dificilă, deoarece Israelul susține că s-a apărat contra valurilor de rachete care au lovit neîncetat orașele sale. De asemenea, Ierusalimul acuză Hamas că a lansat rachete din zone rezidențiale, tocmai pentru a folosi civilii drept scuturi umane. Mai mult, Israelul afirmă că sistemul său juridic este capabil să investigheze circumstanțele în care s-au produs atacurile din 2014. De altfel, după război, armata a deschis o serie de anchete asupra modului în care au acționat trupele sale. Deși au existat doar câteva condamnări pentru acuzații minore, acest lucru ar putea să o determine pe Falou Bensouda să nu deschidă o anchetă, așa cum a procedat anul trecut într-un caz similar, contra trupelor britanice din Irak, după ce autoritățile de la Londra au făcut propriile investigații.
Implantările, nodul gordian
Începută în urmă cu jumătate de secol, construirea permanentă de colonii evreiești în teritoriile ocupate ar putea fi mult mai greu de apărat de către autoritățile israeliene. Aproximativ 700.000 de israelieni locuiesc în prezent în implantări construite în Cisiordania și în estul Ierusalimului. Coloniile sunt considerate de cea mai mare parte a comunității internaționale drept ilegale, deoarece, conform Convenției de la Geneva, o putere de ocupație nu are voie să-și transfere populația pe teritoriul capturat în timpul războiului. Transferul de populație este considerat, potrivit actului fondator al CPI, drept crimă de război.
„Chestiunea implantărilor este cea mai mare problemă. Aceasta este elefantul din cameră!”
Yuval Shani, expert în drept internațional la Institutul pentru Democrație din Israel