Se desfăşura un meci decisiv pentru depăşirea fazei grupelor şi urcarea în meciurile eliminatorii din etapele superioare ale Campionatului Mondial din Statele Unite ale Americii. Tricolorii, musai să învingă, dar în acest derby pe tăişul cuţitului se aflau şi gazdele, americanii ambiţioşi şi ei să se laude că au jucat în elita mondială. Naţionala noastră rupsese gura târgului în primul meci din grupe, bătuse cu 3-1 reprezentativa Columbiei, răsfăţată ca o posibilă câştigătoare a Mondialului. După aplauzele astea, Hagi “şi-a lui ceată, toţi voinici cu ceafa lată” au sfeclit-o în confruntarea cu mediocra Elveţie, au pierdut la scor mare, acuzând stadionul complet închis din Detroit, unde transpirase şi iarbă de neaerisire. Peste o sută de mii de americani umpluseră stadionul din Los Angeles, pur şi simplu îmboldeau naţionala lor să atace, mai ales după ce Dan Petrescu, fundaşul, catapultase mingea în plasa americanilor. Defensiva noastră lupta ca la Mărăşeşti - “pe-aici nu se trece” - şi la un duel aerian, şeful apărării Belodedici e lovit şi i se sparge capul. Şiroia sângele din arcada lui crăpată şi, pe margine, doctorul Pompiliu Popescu vrea să-l anestezieze pentru a-i coase rana. Belo, dăruitul stoper rafinat, poreclit “Căprioara”, se răsteşte la medic: “Dă-o încolo de anestezie, coase-mă pe viu, nu vezi că ne presează americanii!”. Belodedici şi-a muşcat buzele de durere, dar a revenit imediat pe teren, împiedicând egalarea. Devotamentul sportivilor noştri în timpul meciurilor s-a exprimat şi prin sânge, şi prin oase frânte. Urma un meci decisiv pentru tricolori, înfruntarea cu Ungaria. Şi în partida asta se adunau şi nişte asperităţi de istorie. Mintea unică a naţionalei, hipnotizatorul de mingi Hagi se retrăsese cu ceva vreme în urmă din naţională. Cu greu l-am convins pe Gică şi vină în emisiunea de la Antena 1, cinci ore în direct Adrian Păunescu, Vadim, alte personalităţi au insistat pe lângă Hagi să revină la naţională, în miez de noapte Gică a zis “da” şi au ieşit pe străzi bucureştenii cu drapele. I-a driblat de i-a năucit Hagi pe unguri, nu-l puteau opri, le împleticise picioarele, aşa că l-au cotonogit până i-au fracturat mâna. Românii au câştigat în fanfară meciul. Cu braţul în ghips, Hagi a mai venit încă o dată în emisiunea de la Antenă, a primit darurile de la români, torturi, picturi, broderii, poezii, cântece. A mulţumit cu bob de lacrimă în ochi.