Se fac calcule politice, post-alegeri locale, în toate zonele politice, pentru a se decide, într-un final, dacă alegerile parlamentare vor avea loc sau nu pe data de 6 decembrie. Două scenarii sunt luate în considerare, în acest moment, iar pandemia de Covid-19 va fi invocată pentru implementarea oricăruia dintre ele. Fie alegerile se vor ține pe data de 6 decembrie, așa cum a decis, inițial, Guvernul Orban, fie vor fi organizate la mijlocul lunii martie a anului viitor, așa cum arată un proiect de lege aflat în dezbatere parlamentară. PNL poate bloca sau nu, prin intermediul lui Klaus Iohannis, scenariul amânării alegerilor, dar doar dacă are interesul să o facă. Cine profită dacă alegerile vor fi organizate în decembrie și cine pierde dacă vor fi amânate? Este PNL în situația de a pierde poziția de lider al partidelor de “dreapta” dacă se grăbește cu organizarea acestui scrutin?
Cei de la USR-PLUS sunt câștigătorii, în planul imaginii, al alegerilor locale din 27 septembrie, iar la București, PNL se află abia pe poziția a treia, la votul politic. Mai mult, USR-PLUS le-a “suflat” liberalilor două dintre centrele de putere locală, constând în Primăria Timișoara și Primăria Brașov. Aceste detalii au devenit realitate după alegerile locale, fapt ce poate pune PNL în ipostaza de a lua o decizie destul de incomodă.
Alegeri pe 6 decembrie: Câștig pentru USR-PLUS, stagnare pentru PNL, dezastru pentru ALDE
Primul scenariu vehiculat în zona guvernamentală este acela ca alegerile generale să nu fie amânate. Pe 3 septembrie, Executivul condus de Ludovic Orban a emis Hotărârile 744 și 745, prin care s-a stabilit pentru 6 decembrie scrutinul legislativ, precum și calendarul alegerilor. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a stabilit că este atributul Parlamentului de a decide data alegerilor parlamentare. Iar un proiect de lege în acest sens a fost inițiat nu de PSD, așa cum s-ar fi așteptat liberalii, ci de un fost deputat USR, actual independent, Adrian Dohotaru. Conform proiectului de lege, depus la Camera Deputaților, alegerile parlamentare urmează să se organizeze în duminica de 14 martie 2021, iar perioada electorală a acestui scrutin ar trebui să înceapă din 13 ianuarie. Odată adoptat acest proiect de lege, ambele Hotărâri ale Guvernului citate mai sus se abrogă.
Legea, pentru a intra în vigoare, trebuie să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis, care, însă, o poate bloca prin atacarea la CCR sau prin trimiterea legii la reexaminare.
Acest scenariu ar fi agreat de PNL, care ar dori să organizeze cât mai repede alegeri parlamentare, pentru a-și securiza voturile de la locale. Deși riscă o ascensiune fulminantă a USR-PLUS, Guvernul ia în calcul și alte elemente care să nu permită amânarea scrutinului. Până în primăvara anului viitor, PNL ar putea pierde electoral, după ce Executivul va fi nevoit să treacă prin iarnă, pandemia Covid-19, eventuale restricții pe care le va impune, dar și pentru că trebuie elaborat și votat bugetul de stat pe anul 2021, buget care ar trebui să elucideze cum va proceda Guvernul în privința pensiilor și a alocațiilor de stat pentru copii. Pe de altă parte, alegerile organizate în decembrie ar favoriza mai mult USR-PLUS, mai ales că, în diaspora, votul ar urma să se organizeze timp de două zile. În plus, cel puțin un partid mic, ALDE, nu ar mai reuși să treacă pragul pentru a accede în noul Legislativ.
Amânarea scrutinului, posibil profit pentru liberali
Al doilea scenariu vehiculat este acela al amânării alegerilor. Chiar cu acordul tacit al PNL. Atât PSD, cât și ALDE, Pro România și o parte din PMP susțin că, în eventualitatea exploziei cazurilor de infectări cu Covid-19, nu se pot organiza alegeri în siguranță. Iar evoluția din ultimele zile, prin creșterea îngrijorătoare a cazurilor de la ATI, pare să confirme aceste poziții.
Conform Constituției, alegerile pentru Camera Deputaților și Senat se desfășoară în cel mult trei luni de la data expirării mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Mandatul actualului Legislativ expiră pe data de 21 decembrie, iar cele trei luni expiră pe 21 martie 2021. Astfel încât cadrul constituțional pentru organizarea alegerilor în 14 marte este îndeplinit. Tot Constituția arată, la articolul 63, alineat 1, că mandatul Parlamentului se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
În acest scenariu, PNL ar câștiga timp pentru refacerea capitalului electoral, mai ales de la nivelul marilor centre și în diaspora. În București, spre exemplu, PNL are o cotă de vot de 19-20%, în timp ce USR-PLUS are un capital de 23-24%. Iar conflictele din interiorul USR-PLUS, la care se adaugă scadalurile privitoare la anumite fraude din timpul alegerilor locale, ar putea crea o scădere, în favoarea PNL. De asemenea, tot în privința elaborării bugetului de stat, Guvernul liberal ar putea avea, în acest scenariu, mult mai multă libertate de a lua decizii decât într-o alianță de guvernare apropiată în timp cu cei de la USR-PLUS. Iar în ceea ce privește PSD, riscul ca, la nivel național, din această perspectivă, să crească suficient de mult până în primăvară, pentru a pune serioase probleme liberalilor în noul Legislativ este minim.
Constituțional, alegerile pot fi ținute pe 14 martie 2021. Tot constituțional, președintele poate bloca amânarea scrutinului parlamentar
Evoluția pandemiei poate da peste cap toate calculele politice
Ambele scenarii au o singură constantă - pandemia de Covid-19. Din campania electorală pentru alegerile locale, zilnic, cazurile de infectări au depășit 1.500 – 1.800 – 2.000 de pozitivări, iar la ATI cifra se apropie periculos de pragul de 600. Dacă trendul se menține ascendent, în următoarele săptămâni, situația alegerilor parlamentare este ca și tranșată.
Ieri, liderul deputaților PSD, Alfred Simonis, a declarat, într-un interviu acordat postului de radio RFI, că amânarea alegerilor parlamentare nu se poate întâmpla dacă nu doresc majoritatea forțelor politice. “Decizia CCR a fost luată săptămâna trecută, mai durează câteva zile până la redactarea motivării, merge la președinte, președintele poate să o promulge sau nu, mai are mecanismul reexaminării de către Parlament, mă rog, se mai poate amâna. În acest moment, e puțin probabil ca alegerile parlamentare să fie amânate”. Simonis arată că PSD este pregătit pentru alegeri, însă “întrebarea se pune dacă este în siguranță pentru cetățenii români ca aceste alegeri să fie desfășurate”.