Împrumuturile guvernamentale s-au accelerat în timpul pandemiei Covid-19, în condițiile în care Washingtonul a cheltuit agresiv pentru a amortiza lovitura economică provocată de criză. Datoria națională a crescut cu aproximativ 7.000 de miliarde de dolari de la sfârșitul anului 2019.
Este imposibil de știut cât de multă datorie este prea multă, iar economiștii rămân divizați cu privire la cât de mare este cu adevărat această problemă. Dar atingerea pragului vine într-un moment delicat, în condițiile în care costurile de împrumut sunt așteptate să crească.
După mulți ani în care ratele dobânzilor au fost la limita inferioară, Rezerva Federală trece la combaterea inflației. Fed plănuiește să lanseze prima sa serie de majorări de rate din 2015. Costurile mai mari ale împrumuturilor nu vor face decât să îngreuneze finanțarea muntelui de datorii.
Se estimează că numai costurile cu dobânzile vor depăși 5.000 de miliarde de dolari în următorii 10 ani și vor reprezenta aproape jumătate din toate veniturile federale până în 2051, potrivit Fundației Peter G. Peterson, o organizație care se concentrează pe conștientizarea provocării fiscale.
În prezent, guvernul federal datorează aproape 8.000 de miliarde de dolari investitorilor străini și internaționali, în frunte cu Japonia și China. În cele din urmă, această sumă va trebui să fie rambursată, cu dobândă.
30.000 de miliarde de dolari este un număr oarecum umflat de faptul că o parte din bani este datorată de către guvern către el însuși. Este vorba de datoria deținută în cadrul asigurărilor sociale și al altor fonduri fiduciare guvernamentale. Așa-numitele dețineri intraguvernamentale totalizează peste 6 trilioane de dolari.
Cu toate acestea, datoria națională a crescut vertiginos în ultimele decenii, determinată în parte de criza financiară din 2008 și apoi de pandemie.
Totalul datoriei restante se ridica la 9,2 trilioane de dolari în decembrie 2007, chiar la începutul Marii Recesiuni, potrivit datelor Trezoreriei.
În momentul în care fostul președinte Donald Trump a preluat mandatul, datoria națională se ridica la aproape 20.000 de miliarde de dolari.
"Covidul a exacerbat problema. Am avut o situație de urgență care a necesitat cheltuieli de mii de miliarde", a declarat Michael Peterson, director executiv al Fundației Peterson. "Dar problemele structurale cu care ne confruntăm din punct de vedere fiscal existau cu mult înainte de pandemie.
Chiar și înainte de Covid, Trump a prezidat o creștere puternică a datoriei naționale, evidențiată de reducerile masive de taxe adoptate la sfârșitul anului 2017 - într-un moment în care economia SUA era în plină expansiune și nu avea nevoie de niciun stimulent fiscal. Legea privind reducerile fiscale și locurile de muncă din 2017 va adăuga între 1.000 și 2.000 de miliarde de dolari la datoria federală între 2018 și 2025, potrivit Tax Policy Center. Centrul notează că impactul va fi și mai mare dacă unele dintre reducerile fiscale temporare vor fi prelungite.
În 2020, datoria publică totală ca procent din produsul intern brut (PIB) a depășit 100%, cu ani înainte de termen. Pentru context, datoria în raport cu PIB a Japoniei depășește cu mult 200%.
(sursa: Mediafax)