Deficitul de forţă de muncă în România ar putea ajunge la 224.000 de persoane în 2026, în lipsa unor măsuri imediate, comparativ cu un nivel estimat de 145.000 de persoane în 2022, afirma în octombrie anul trecut Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham România. El atrăgea atenția că țara noastră este în vârful clasamentului negativ al Uniunii Europene și am ajuns la 400.000 de oameni care pot fi în piaţa muncii, dar nu sunt. Aceste cifre îngrijorătoare sunt confirmate și de Comisia Europeană într-un raport de la sfârșitul anului trecut, în care se accentua faptul că țara noastră și-ar putea crește ocuparea în câmpul muncii, dacă activează grupurile cu prezență slabă aici. Exemple date în documentul citat erau femeile, tinerii, persoanele slab calificate, persoanele cu dizabilități și romii. Rata de ocupare a persoanelor slab calificate era foarte slabă - 44,9% în 2022, comparativ cu 57,2% în UE -, semnificativ sub cea a persoanelor cu educație terțiară (89,5%). De asemenea, participarea la activităţile de învăţare în rândul adulţilor este extrem de inegală, mai constata analiza. În cazul celor care nu au finalizat studiile liceale şi de formare este de 10 ori mai puţin probabil să participe la învăţare, comparativ cu cei cu studii superioare în 2022 (3,9% faţă de 41,2%).
Acces blocat la cursurile de calificare
La această situație concură și legislația internă, pentru că persoanele care nu au absolvit 10 clase nu pot urma cursuri de calificare. O aberație, care scoate de pe piața muncii calificate foarte multe persoane, spune Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (SINDALIMENTA). La cursurile de calificare, foarte multe derulate în cadrul unor proiecte susținute cu fonduri europene, această categorie de persoane nu este admisă, iar singura lor șansă este calificare la locul de muncă în cadrul societății unde lucrează. „În urma cursurilor de calificare făcute în cadrul societăților, acestor persoane li se acordă un certificat de calificare, dar el este recunoscut doar în cadrul societății. Dacă persoana în cauză vrea să se angajeze la altă unitate, acest certificat de calificare nu mai este valabil și ea se poate angaja doar ca muncitor necalificat. Practic, certificatul primit la absolvirea cursului de calificare la locul de muncă are o valabilitate restrânsă”, spune liderul federației sindicale din industria alimentară, un sector care se confruntă cu un mare deficit al forței de muncă specializate de ani de zile. În opinia sa, ar trebui permisă participarea la cursurile de calificare recunoscute de Ministerul Educației și de Ministerul Muncii și pentru angajații care au cel mult 10 clase, iar în cadrul societăților să se deruleze cursuri de perfecționare și specializare.
„Astăzi ne confruntăm cu un mare deficit de personal în industria alimentară. Întâmpinăm probleme și în ceea ce privește calificarea personalului din cauza unor erori legislative. Nu poți califica o persoană decât dacă are minimum 10 clase. Este foarte greu astăzi să găsești asemenea persoane, mai ales în mediul rural de unde provin foarte mulți angajați pe care noi în calificăm și asta din cauza unei erori legislative și a cerințelor europene care nu țin cont de situația concretă din România. Am putea să explicăm la Bruxelles că dacă nu facem acest lucru, din ce în ce mai multe persoane vor pleca afară la muncă, iar situația pe piața muncii va deveni și mai critică”.
Dragoș Frumosu, președintele SINDALIMENTA
„Este greu de atras persoane în industria de panificație, pentru că nu este o industrie ușoară. În aceste condiții, noi ne-am orientat spre calificarea personalului existent în firmele membre ale patronatului Rompan. Angajatorii sunt interesați să-și califice angajații, mai ales că aceste cursuri sunt susținute financiar de fonduri europene”.
Virgil Pavel, vicepreședintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN)
Lipsesc standardele ocupaționale
Ca și cum această problemă nu ar fi fost suficientă, cei care organizează cursuri de calificare se mai lovesc de o problemă foarte gravă. Standardele ocupaționale nu au mai fost actualizate de foarte mult timp, deși acest lucru trebuia să se facă o dată la cinci ani. La unele standarde s-a renunțat, astfel că nu se mai pot face calificări, iar altele sunt depășite. Tehnologia a evoluat, automatizarea este tot mai prezentă în industrie, dar noi nu putem califica personalul necesar în noile tehnologii pentru că nu avem standarde. Cum am ajuns în această situație se explică prin faptul că reglementările privind activitatea Autorității Naționale pentru Calificări din subordinea Ministerului Educației nu sunt întotdeauna adecvate, spune Dragoș Frumosu. „La nivelul industriei alimentare, ca să vă dau exemplul nostru, funcționează un comitet sectorial pentru standarde, format din reprezentanții patronatului și sindicatului. El trebuie să propună standarde ocupaționale Autorității Naționale pentru Calificări, care să le aprobe, ele fiind actualizate din 5 în 5 ani. Problema este că acest comitet sectorial nu s-a mai întâlnit de foarte mult timp, pentru că nu avem oameni disponibili. La noi se lucrează cu scheme de personal la limită și este foarte greu ca după program să trimiți niște oameni să mai lucreze 3-4 ore neplătiți în acest comitet”, potrivit liderului SINDALIMENTA. El spune că ar fi fost mult mai productiv ca această autoritate, în colaborare cu Ministerele Muncii și Educației, să angajeze specialiștii necesari pentru elaborarea standardelor în baza unui proiect tehnic sau a mai multora finanțate din fonduri europene. De asemenea, trebuie implicați și reprezentanții fiecărui sector din economie, aceștia putând să indice foarte clar nevoile specifice de pe piață.
Valabilitatea standardelor expiră în decembrie
Valabilitatea standardelor naționale ocupaționale a fost prelungită anul trecut cu încă un an, până în decembrie 2024. Cu toate acestea, lucrurile nu s-a mișcat deloc, iar sfârșitul anului va prinde beneficiarii cursurilor de calificare tot fără standarde. Problema celor care organizează astfel de cursuri este că vor demara noi proiecte de calificare în toamna acestui an, dar până când vor finaliza activitatea de informare, constituirea grupurilor țintă și consilierea acestora, standardele actuale vor expira și nu vor putea califica persoanele respective. Cum aceste programe sunt derulate cu fonduri europene, organizatorii riscă să plătească inclusiv corecții financiare, deși nu sunt ei vinovați. Pentru a ieși din problemă, Autoritatea Națională pentru Calificări și Ministerul Muncii au propus ca cei care derulează aceste cursuri să realizeze și standardele ocupaționale pentru meseriile în care califică personal. „Este o procedură extrem de greoaie, care nu rezolvă problema. Noi, la SINDALIMENTA, am derulat mai multe proiecte de calificare profesională în industria alimentară. Ca să elaborăm noi aceste standarde trebuie să angajăm specialiști care să le facă, după care le trimitem la Autoritatea Națională a Calificărilor, unde procesul de autorizare durează jumătate de an. Deci mă costă și bani ca să le fac și mai pierd jumătate de an după aceea. Nu ar fi corect ca ele să fie elaborate de către această autoritate? Problema este cunoscută de mult timp, dar nimeni nu face nimic ca să o rezolve”, potrivit lui Dragoș Frumosu
Un fond pe care nu l-a văzut nimeni
Un lucru foarte important este că pentru dezvoltarea dialogului social la nivel național a fost propusă înființarea unui fond care să susțină financiar întărirea capacității administrative a patronatelor și sindicatelor, acesta fiind constituit în cadrul Ministerului Muncii și Dialogului Social. Acest fond ar urma să fie alimentat din bani publici pentru a sprijini proiectele depuse de către organizațiile patronale și sindicale, prevede Legea dialogului social nr. 367/2022. Termenul ca acest fond să devină operațional, conform articolului 187 din respectiva lege, era de un an de zile, de la intrarea ei în vigoare. Deși de atunci a trecut mai mult timp, nimeni din zona sindicală nu a putut confirma că acesta a fost înființat. Toți reprezentanții sindicali consultați de Jurnalul au răspuns invariabil: „Nu am auzit de existența unui astfel de fond”.