Amenda dictată de CJUE o primim odată la șase luni, iar din cele 31 de depozite am reușit să închidem doar câteva. În fața acestei situații, Guvernul pregătește modificarea legislației, astfel încât să ofere Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) cadrul legal pentru a gestiona și implementa proiectele aferente lucrărilor de închidere și ecologizare, în condițiile în care acestea pot fi finanțate din bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile.
AFM va putea accesa fonduri europene nerambursabile pentru închiderea depozitelor de deșeuri municipale neconforme în cadrul Programului de Dezvoltare Durabilă 2021-2027, iar pentru aceasta va primi fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor implicate de elaborarea documentației ce trebuie depusă, având în vedere costurile foarte mari. Noile reglementări precizează că aceste costuri vor fi suportate inițial din bugetul AFM, după care ele vor fi returnate din bugetul de stat. Ele se referă la documentele suport privind studiul de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, analiza instituțională, evaluarea impactului asupra mediului, precum și documentația de atribuire pentru contractele de servicii, lucrări și furnizare în anumite situații.
Apelul de finanțare se încheie la sfârșitul anului
Acordarea acestui sprijin AFM este o urgență, având în vedere că apelul de finanțare pentru acest obiectiv se închide pe 31 decembrie 2025, iar ca cerințe privind eligibilitatea cererii se solicită ca la elaborarea aplicației de finanțare să fie prezentate inclusiv documentele suport. „În lipsa acestor prevederi AFM nu poate derula activitățile specifice și necesare proiectelor de ecologizare și închidere a acestor depozite”, precizează proiectul de act normativ pregătit de Ministerul Mediului.
Lichidarea depozitelor de deșeuri urbane neconforme a fost trecută în sarcina AFM pentru că bugetele unităților administrativ-teritoriale pe raza cărora se află acestea nu pot suporta costurile foarte ridicate legate de aceste proiecte.
Am lichidat doar câteva depozite neconforme
Pe lista neagră se regăsesc 31 de gropi de gunoi neconforme, iar la aproape un an și jumătate de la decizia CJUE am reușit să închidem doar „2-3 gropi de gunoi” și am plătit penalități de 3 milioane de euro la fiecare șase luni, declara recent pentru cotidianul Jurnalul ministrul Mediului, Mircea Fechet. Gropile de gunoi sunt considerate astăzi ca fiind una dintre cele mai periculoase metode de depozitare a deșeurilor, ele având efecte deosebit de grave atât asupra mediului, cât și asupra sănătății oamenilor. Problema depozitării deșeurilor este una dintre cele mai presante pentru țara noastră. Lipsa tratării deșeurilor înainte de depozitarea lor și neînchiderea depozitelor neconforme ne-ar putea trimite în perioada următoare din nou în fața CJUE. Conform Tratatului de aderare a României la UE, țara noastră avea termen ca până pe 16 iulie 2017 să închidă 101 gropi de gunoi. Închiderea lor este responsabilitatea Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), care a preluat în iulie 2023 gestionarea lucrărilor de închidere și ecologizare a depozitelor de deșeuri, finanțate din bugetul de stat sau din fonduri externe. În ceea ce privește plata penalităților impuse de CJEU împotriva țări noastre, aceasta se face de la bugetul de stat, prin Ministerul Finanțelor.
2024 ne-a adus un nou avertisment de la Bruxelles
Anul trecut, la sfârșitul lunii iulie, Comisia Europeană a decis să trimită României un aviz motivat pentru că nu aplică în mod corect Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri precum şi Directiva-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE). Aceasta venea după ce la sfârșitul anului 2021, Comisia Europeană ne trimitea o scrisoare de punere în întârziere cu privire la deficienţele existente la cinci gropi de gunoi, dar şi cu privire la eşecul României în punerea la punct a unui cadru integrat şi adecvat privind instalaţiile de tratare a deşeurilor, având în vedere cele mai bune tehnici existente.
Cu o întârziere de 3 ani, pornește programul „Fabrici de reciclare”
Programul „Fabrici de reciclare” finanțat prin PNRR și aprobat în 2022 printr-un ordin al ministrului Mediului, reușește să pornească cu o întârziere de trei ani. Ministerul Mediului a anunțat recent că au fost selectați beneficiarii acestui program. Fabricile trebuie să devină funcționale până la data de 30 iunie 2026, contribuind la atingerea țintelor de reciclare stabilite prin pachetul legislativ al economiei circulare. În urma procesului de evaluare, au fost aprobate 26 de cereri de finanțare, cu o valoare totală de aproape 674,75 de milioane de lei. În cadrul programului au fost depuse 140 de dosare pentru 144 de instalații, cu o valoare de peste 2,88 de miliarde de lei din PNRR, echivalentul a 581.788.234,75 de euro.
Avem un Regulament european de gestionare a deșeurilor
În 2018 a intrat în vigoare Regulamentul european pentru gestionarea deșeurilor, iar prevederile sale trebuie respectate obligatoriu de toate statele membre pentru a evita sancțiunile pe această temă. Deși au trecut aproape 5 ani de atunci, România este încă departe de respectarea acestui regulament care prevede, printre altele:
- interzicerea depozitării la groapa de gunoi a deșeurilor nesortate. Este permisă doar depozitarea reziduurilor, care nu trebuie să depășească maximum 10% din total deșeurilor colectate;
- nu mai poate construi noi gropi ecologice decât în cazuri extreme și doar cu aprobarea Comisariatul European de MEDIU, organism abilitat în acest sens;
- gropile ecologice din Europa trebuie închise, iar sistemele de colectare trebuie să aibă obligatoriu: sortare, tratare mecano-biologică a fracției umede din care să obțină compost.
SMID-urile nu sunt complet funcționale
România a investit peste un miliard de euro în dezvoltarea Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), în mare parte prin fonduri europene, dar cele mai multe dintre ele nu sunt complet funcționale. Multe SMID-uri au fost proiectate fără o strategie clară, cu date incorect colectate, nefiind adaptate specificului fiecărui județ, iar rezultatele se văd astăzi. Structurile de tratare și sortare a deșeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantități semnificative de deșeuri care nu au fost supuse operațiunilor prealabile impuse de lege. În consecință, țintele prevăzute în planul de gestionare a deșeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu a fost implementat la nivel național un sistem de colectarea separată.