Jurnalul a făcut o investigație din care reiese că aparatura a fost deja distribuită și e funcțională, dar lipsește intervenția Gărzii de Mediu, acolo unde sunt semnalate probleme. În plus, există foarte multe localități unde se pot arde ilegal deșeuri periculoase, pentru că nimeni nu va trimite nici măcar aceste aparate de măsurat calitatea aerului.
Acolo unde primarii cunosc problemele și nu cer ajutor de la Garda de Mediu sau, mai rău, intervin chiar ei, la nivel politic, pentru a opri intervenția inspectorilor, nici măcar nu se cunoaște existența acestei probleme a poluării. Ministerul Mediului a precizat, pentru Jurnalul, că locurile unde se ard deșeuri ilegal ar trebui să fie descoperite de Garda Națională de Mediu, iar pentru aceste acțiuni au fost cumpărate 46 de drone care au ca obiectiv și identificarea arderilor ilegale. Cu toate acestea, deșeurile periculoase sunt arse în continuare în multe localități din toată țara, fără ca aceste acțiuni ilegale să fie oprite de Garda de Mediu, nici măcar atunci când cetățenii fac sesizări.
În România funcționează, de mai mulți ani, mai multe sisteme de măsurare a calității aerului, în proiecte implementate prin diverse surse de finanțare. Sunt și senzori folosiți de entități private, dar aceștia sunt irelevanți, din punct de vedere legal sau la nivel instituțional. Conform Ministerului Mediului, în prezent, în România, calitatea aerului este monitorizată cu 162 de staţii de măsurare, care fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) şi furnizează, în timp real, Comisiei Europene (CE) informaţii pe această temă.
Astăzi ar fi trebuit să avem posibilitatea de a cunoaște, în timp real, orice zonă care e poluată, după ce Ministerul Mediului a făcut investiții grandioase, în ultimii ani, în acest domeniu. La începutul lunii octombrie 2022, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos, a anunțat lansarea unei aplicații pentru mobil de monitorizare a calității aerului.
Sursele noastre instituționale au confirmat că nu este aceeași aplicație care generează datele folosite de multe dintre aplicațiile pentru prognoza meteo, care conțin și informații despre calitatea aerului în localitățile unde afișează date meteo, acestea venind, în multe cazuri, din alte surse, neomologate și, deci, neluate în considerare la nivelul instituțiilor.
Aplicația CalitateAer e funcțională din 2022
Dar o aplicație există și ar trebui să funcționeze. Se numește CalitateAer și e singura aplicație din România care conține date despre calitatea aerului, monitorizat în acord cu cerințele Comisiei Europene. Această aplicație lansată oficial pe 4 octombrie 2022 oferă informarea în timp real a populației cu privire la calitatea aerului pe teritoriul României.
Datele din aplicație sunt disponibile 24 din 24 de ore și provin de la Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, bazându-se pe 162 de stații fixe de monitorizare, plasate pe întreg teritoriul României, care măsoară valorile indicelui general și valorile indicilor specifici aferenți fiecărei stații de monitorizare, evoluția concentrației, pe ultimile 24h/săptămână/lună/an, pentru indicatorii monitorizați: particule în suspensie (PM10 și PM 2,5), dioxid/oxizi de azot (NO2 și NOx), dioxid de sulf (SO2), ozon (O3).
Totul a fost finanţat din Fondul de Mediu, pe baza unui contract de finanţare semnat între AFM şi Ministerul Mediului, şi are practic două loturi. Partea de software, aplicaţie dezvoltată pentru această monitorizare, şi Lotul 2 – partea de furnizare de analizoare şi de autolaboratoare pentru a creşte acurateţea datelor şi în zonele unde au fost semnalate foarte multe probleme legate de calitatea aerului – a menționat fostul ministru al Mediului, cu ocazia lansării oficiale.
Investiții care nu rezolvă problema esențială
„Locaţiile au fost, astfel, stabilite mai ales în jurul Bucureştiului, Bucureşti şi Ilfov, în funcţie de hotspoturile, de punctele fierbinţi, acolo unde în trecut au fost foarte multe probleme cu calitatea aerului. Aplicaţia se numeşte CalitateAer, se poate descărca din App Store şi din Google Play şi se poate instala pe telefon, fără nicio problemă. Prin această aplicaţie se pot urmări cele 162 de staţii din ţară”, a precizat ministrul Barna Tánczos, la data lansării aplicației pentru mobil.
Aplicația Calitate Aer pune la dispoziția publicului posibilitatea de a primi notificări cu privire la calitatea aerului din cel mai apropiat punct de monitorizare sau oricare alt punct selectat ca favorit și, totodată, aceasta prezintă recomandări pentru fiecare situație privind calitatea aerului, de la „Bun” la „Extrem de rău”. Utilizatorii aplicației pot să verifice calitatea aerului pentru diferite intervale de timp și pot selecta o stație preferată.
Și alte aplicații pentru date meteo au același sistem, însă nu au integrat aceeași aplicație lansată de Ministerul Mediului, multe luându-și datele din alte surse. De altfel, nici cele 160 de stații fixe de măsurare a calității aerului nu acoperă toate localitățile, ceea ce înseamnă că s-a apelat la date culese cu mijloace neomologate, în multe localități.
Nu există proceduri pentru intervenții la arderea deșeurilor
Surse instituționale au precizat, pentru Jurnalul, că nu există proceduri prin care să se poată interveni, cu trimiterea acestor laboratoare mobile, dacă se semnalează probleme legate de calitatea aerului în localități unde nu au existat anumite accidente care au generat în mod cert o sursă de poluare ce trebuie să fie monitorizată.
Cea mai mare problemă în România rămâne, astfel, nerezolvată, chiar de singurele laboratoare care ar fi putut stabili că în anumite locuri se ard ilegal deșeuri periculoase, otrăvind aerul și îmbolnăvind populația. Tocmai de aceea, toți cei care fac aceste acțiuni ilegale sunt încurajați de lipsa totală a posibilităților de intervenție din partea organelor de control.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat, duminică, semnarea Ordinului care stabilește trimiterea laboratoarelor mobile de verificare a calității aerului în acele locuri din țară unde este nevoie de ele, pentru a fi folosite pe tot parcursul anului. Aceasta a menționat că s-ar fi „pus praful pe ele”, nefiind folosite, deși au fost plătite de România cu bani mulți, în anii anteriori – ceea ce sursele noastre din interiorul instituțiilor care se ocupă de monitorizarea calității aerului nu confirmă.
De fapt, toată aparatura cumpărată prin mai multe proiecte finanțate în ultimii ani la Ministerul Mediului, prin Fondul de Mediu sau din fonduri europene, sunt funcționale și au fost folosite permanent – spun sursele instituționale.
Laboratoarele mobile pe care vrea acum să le trimită în țară Diana Buzoianu ar fi putut să rezolve exact această problemă, dar nu vor ajunge acolo unde este nevoie – unde se ard ilegal deșeuri, otrăvind populația – pentru că nu există pârghiile legale și instituționale prin care să se poată trimite.
„Laboratoarele mobile de monitorizare a calității aerului nu vor mai sta să adune praf la sediile instituțiilor! Am semnat ordinul de ministru prin care stabilim că aceste laboratoare, dacă nu au loc incidente de poluare unde trebuie trimise imediat, să fie folosite pe tot parcursul anului, în baza unui plan de monitorizare, în locuri unde există poluări ale aerului istorice, dar în același timp nu există stații oficiale în apropiere”, a anunțat ministra mediului, Diana Buzoianu, duminică.
De fapt, laboratoarele mobile nu au fost cumpărate pentru a se folosi în zonele cu „poluare istorică”, ci doar pentru locurile unde există incidente – doar că se referă la incendii care afectează calitatea aerului pe o perioadă scurtă de timp, nu și la localitățile unde se ard ilegal deșeuri și ar putea să se constate toxicitatea aerului cu ajutorul acestor aparate.
Puțini utilizatori știu că ceea ce apare pe aplicațiile pentru prognoza meteo, pe telefoanele mobile, nu este, în cele mai multe cazuri, nici omologat, nici măcar cunoscut de specialiștii de la nivel instituțional, nici monitorizat sau măcar luat în considerare de inspectorii Gărzii de Mediu, ceea ce înseamnă că nimeni nu va sesiza că în anumite localități a devenit toxic aerul, dacă se ard ilegal deșeuri.
Surse instituționale au dezvăluit, pentru Jurnalul, că nu s-ar putea interveni în astfel de cazuri nici dacă problemele legate de poluare ar fi semnalate de simplii cetățeni, pentru că instituțional nu li se poate răspunde – adică nici laboratoarele mobile nu ar fi trimise într-un sat unde cineva ar cere ajutor pentru arderea ilegală a unor deșeuri periculoase.
Primarii ar putea cere ajutor, dar sunt și ei implicați
Pe de altă parte, aceleași surse spun că problema nu s-ar putea rezolva nici dacă ar putea fi trimise pe teren aceste laboratoare mobile, presupunând că s-ar schimba modul de intervenție la nivel instituțional și s-ar răspunde solicitărilor venite din partea cetățenilor care observă că aerul e foarte poluat în localitatea lor. Chiar și așa, tot Garda de Mediu ar fi cea chemată să intervină și s-ar ajunge la problema deja existentă: dacă ar fi vrut să verifice, Garda de Mediu ar fi făcut-o până acum și fără a trimite laboratoarele mobile pentru măsurarea calității aerului.
Dar problema este mult mai complexă și mai complicată, deoarece fiecare angajat al Gărzii de Mediu dintr-un județ se supune cerințelor șefului de la nivel județean, iar acesta este, în cele mai multe cazuri, subordonat politic față de conducerea Consiliului Județean.
Primarii ar putea cere ajutorul Gărzii de Mediu, dar cei mai mulți preferă să-și păstreze funcția și sprijinul politic. Cum primarii nu vor să piardă posibilitatea de a li se finanța proiectele – neavând bani în bugetele locale pentru asfaltări, părculețe, renovări de grădinițe și școli etc., adică tot ce se face cu un an înainte de campania electorală -, toți sunt dependenți de Guvern, iar partidele de la guvernare sunt și cele care conduc județele. În acest cerc vicios se pierde total interesul pentru cetățean și Garda de Mediu nu intervine, dacă arderea deșeurilor periculoase duce direct la șefii partidelor politice, primarii fiind și ei supuși aceleiași reguli, ca să nu piardă ajutorul guvernamental.
La fel se întâmplă și acolo unde există problema gunoaielor aruncate ilegal pe marginea drumurilor sau în râuri, dar nimeni de la Garda de Mediu nu le observă, chiar dacă se fac sesizări. Un alt cerc vicios instituțional, bazat pe protocolul greșit intenționat, este că orice sesizare făcută la nivel central, tocmai pentru a se evita lipsa de intervenție la nivel județean, pe criterii de supunere politică, se trimite, de fapt, pentru soluționare, tot la județ, blocându-se inevitabil. Nu doar Mediul are această problemă, ci toate ministerele.
Aparatura se trimitea doar în caz de incendii
Laboratoarele mobile pentru măsurarea calității aerului au fost achiziționate de Ministerul Mediului în aceeași perioadă cu aplicația CalitateAer, dar și Garda de Mediu are propriile laboratoare mobile. În paralel, a fost și un proiect finanţat prin POIM pentru o dotare a Gărzii de Mediu cu aparatură similară, cu autolaboratoare, pentru a se extinde capacitatea rețelei mobile de măsurare a calității aerului. Acest proiect finanţat prin POIM a fost de peste 50 de milioane de lei, doar pentru această reţea mobilă de monitorizare a calităţii aerului – inclusiv cu drone, pe lângă laboratoare mobile similare cu cele cumpărate de Ministerul Mediului.
Ministerul Mediului a precizat că Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului a fost dotată de MMAP cu 25 de autolaboratoare noi, iar distribuirea lor s-a realizat (deja!) pe baza unor criterii tehnice și operaționale, între care: existența activităților industriale cu potențial impact asupra calității aerului; necesitatea acoperirii teritoriale echilibrate; istoricul solicitărilor de măsurători; capacitatea operațională a structurilor județene.
Laboratoarele mobile au fost distribuite către Direcțiile de Mediu Județene, DJM din cadrul ANMAP (fostele Agenții pentru Protecția Mediului). În total sunt 25 de laboratoare mobile, doar la Ministerul Mediului, la care se adaugă cele ale Gărzii de Mediu.
Primele 4 laboratoare mobile au fost cumpărate în 2021, prin AFM, următoarele fiind achiziționate până în 2023. Costul cele 4 autolaboratoare achiziționate prin AFM a fost de 6.096.797,21 lei, inclusiv mentenanța. Pentru echipamentele achiziționate de MMAP prin proiectul PDD cod MySMIS 2021+ 319077, costurile de achiziție au fost de 30.622.381,40 lei cu TVA, incluzând și mentenanța pe 36 luni.
„Până acum, aceste laboratoare mobile erau trimise doar în locuri unde existau incidente de poluare. În perioada imediat următoare va fi realizat acest program de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate pentru anul 2026. Totodată, de la achiziționarea acestora, au existat aproximativ 300 de campanii de monitorizare”, a precizat Ministerul Mediului, pentru Jurnalul.