Jurnalul.ro Special Dezumanizare și deprofesionalizare în Poliția Română

Dezumanizare și deprofesionalizare în Poliția Română

de Diana Scarlat    |   

Problema deprofesionalizării Poliției Române a-nceput cu primele încadrări din sursă externă, în anul 2005, dar până acum s-a agravat această situație, în loc să se găsească o rezolvare.

În ultimii ani a crescut presiunea asupra sistemului, au ieșit la pensie foarte mulți profesioniști, iar deficitul de circa 25% a fost umplut cu recrutări din sursă externă. Puțina școală pe care o fac acești polițiști a adus sistemul în situația de astăzi, în care deja ne confruntăm cu o gravă deprofesionalizare, dar și cu dezumanizarea unora dintre angajații din Poliție, iar ministrul Afacerilor Interne a declarat că lucrurile sunt chiar mai grave, constatându-se „cârdășia cu infractorii”, în cazul unora dintre cei care ar trebui să apere ordinea publică. Polițistul care a ucis o fetiță pe trecerea de pietoni și a accidentat-o grav pe prietena ei este imaginea dezastrului din sistem, iar soluții nu prea există.

În ultimii doi ani, polițiștii români au verificat măști faciale și declarații de deplasare, în starea de urgență și starea de alertă prelungită la infinit. Pentru o astfel de activitate nu e nevoie de prea multă școală. Dar victimele acestui sistem împins chiar din interior către deprofesionalizare și dezumanizare încep să apară, ca rezultat firesc al unei strategii greșite din ultimii 15 ani. Imaginile care au îngrozit România în ultimele zile sunt ale unui tânăr polițist care a lovit două fete pe trecerea de pietoni, în București, apoi a verificat cu piciorul dacă unul dintre copii a murit. S-a aflat despre tânărul polițist – în vârstă de 27 de ani – că este unul dintre cei recrutați din sursă externă, în 2017, după ce s-a întors de la muncă din Marea Britanie. A făcut, la fel ca mulți colegi ai lui, șase luni de cursuri, dar nici măcar nu a reușit să afle cum trebuie să reacționeze într-o astfel de situație de criză și nici cum ar putea să acorde primul ajutor. Aceste aspecte reies din înregistrarea apelului telefonic al polițistului la 112, după ce a produs accidentul. Polițistul a lovit în plin două copile, de 11 și 13 ani. Cea de 11 ani a murit pe loc, iar cealaltă, de 13 ani, are piciorul rupt și a rămas prăbușită pe trecerea de pietoni, dar în apelul la 112, polițistul nici măcar nu a precizat că sunt două victime pentru care este nevoie urgent de ambulanță. 

Din Anglia, direct la Secția 5

Agentul de poliție a ajuns să ucidă un copil și să-l rănească grav pe altul, pe trecerea de pietoni, pentru că știa că poate face și abuz de funcție, dacă-l încurcă traficul. Și-a pus girofarul și a mărit viteza, pentru că se grăbea să ajungă la o școală, unde fusese trimis să predea cursuri de circulație pentru elevi. Dar el nici măcar nu are permis de conducere obținut în România, ci un permis emis în Marea Britanie. Mai mult, ministrul Afacerilor Interne a explicat că agentul „efectua o misiune polițienească, la solicitarea unei structuri de Evidența Populației”, deci nu se afla într-o misiune de urgență când a folosit girofarul. Abia după acest caz șocant s-au gândit și capii MAI să reevalueze încadrările din sursă externă. În aceeași perioadă în care a murit micuța Raisa, fetița accidentată de agentul de poliție pe trecerea de pietoni, s-a produs o altă tragedie în județul Giurgiu. Ministrul de Interne s-a referit la ambele, în conferința de presă susținută ieri. „Am decis să reanalizăm la nivelul MAI procesul de recrutare din sursă externă, pe cât de necesar, pe atât de riscant în unele situaţii. Suntem obligaţi să recurgem la această procedură de selecţie pentru a acoperi acest deficit de personal uriaş din MAI, aproape 30.000 de funcții. Vom pune accent în continuare pe recrutarea de specialiști în cadrul MAI, în acțiunile de recrutare din sursă externă. Este, de asemenea, necesar să creștem cifra de școlarizare, lucru care s-a întâmplat anul trecut. Avem cea mai mare cifră de școlarizare în 2022 din ultimii 5-6 ani. Dincolo de pregătirea din școală, dincolo de pregătirea de câteva luni după recrutarea din sursă externă, considerăm că este extrem de important procesul de pregătire continuă a angajaților MAI”, a declarat, ieri, ministrul Lucian Bode, într-o conferință de presă pe care a susținut-o cu o-ntârziere de cinci zile.

Greșeli impardonabile ale agenților neinstruiți

Tragedia din Capitală s-a produs la scurt timp după ce un alt polițist a ucis o femeie care traversa pe trecerea de pietoni, în luna decembrie, în judeţul Sibiu, în localitatea Agnita. Agentul nu era în misiune şi nu avea semnalele luminoase sau acustice pornite. Comunicatul de presă al Poliției nici măcar nu a amintit că tânăra de 21 de ani a fost ucisă de polițist pe trecerea de pietoni. Alt caz șocant din această perioadă, la care a făcut referire și ministrul de Interne, a avut loc la Bolintin Vale, în județul Giurgiu. Nicolae Tomescu, de 47 de ani, şofer de microbuz, a fost ucis de un grup de indivizi, dar procurorul a decis ca numai unul dintre criminali să fie reținut, lăsându-i liberi pe ceilalți, în ciuda prevederilor clare ale Codului Penal, într-un astfel de caz. Victima observase cum cei patru i-au înțepat una dintre roțile microbuzului cu un cuțit și i-a urmărit, iar aceștia au sărit la bătaie și unul dintre ei l-a ucis. Legea prevede, în astfel de cazuri, vinovăția comună a atacatorilor, chiar dacă lovitura cauzatoare de moarte a fost doar a unuia dintre ei. Dacă familia victimei nu ar fi apelat imediat la mass-media, pentru a expune abuzul, trei dintre cei patru criminali ar fi rămas în continuare liberi. „Această tragedie a scos la iveală putregaiul unui sistem care s-a degradat de la an la an, în ultimii 30 de ani. Resurse umane insuficiente, câteodată slab pregătite, câteodată în cârdășie cu puterea politică locală și câteodată în cârdășie cu infractorii. Avem sute de comunități în România ca aceasta, cu 15.000-20.000 de locuitori, din care 2.000-3.000 reprezintă populația activă. Ceilalți nu sunt nici șomeri, nici nu înregistrează alte venituri și ne punem întrebarea evident din ce trăiesc. Și avem și răspunsul de unde aceste cifre alarmante pe zona infracționalității, a furturilor și așa mai departe”, a mai spus Bode. Criminalii de la Bolintin Vale sunt din Răcari, județul Dâmbovița, fiind cunoscuți ca infractori foarte agresivi, cu multe infracțiuni despre care polițiștii ar fi trebuit să știe. Anul trecut, un alt scandal a adus o pată pe imaginea polițiștilor de la Onești, care nu au știut cum să gestioneze o situație delicată care a dus la moartea a două victime. Pe 1 martie 2021, doi muncitori în vârstă de 36 şi 52 de ani, care renovau un apartament în Oneşti au fost ucişi de fostul proprietar al locuinței, în vârstă de 68 de ani. Acesta era supărat că fusese evacuat și chiar el a anunțat Poliția că va comite dubla crimă, dar nimeni nu a reușit să negocieze cu el, timp de șase ore. Bărbatul i-a ucis pe cei doi cu un cuţit, după ce i-a sechestrat şi i-a legat pe balconul apartamentului, iar polițiștii l-au împușcat pe agresor.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Revolta rezerviștilor oripilați de anarhie

În ultimii ani, polițiștii au cerut guvernelor, în repetate rânduri, să oprească încadrările din sursă externă, arătând dezastrul care va urma. Nu s-a ținut cont de ceea ce au arătat profesioniștii din sistem, iar astăzi s-a ajuns la anarhie. „Valul” va veni peste trei-patru ani – spun rezerviștii – pentru că atunci se vor pensiona și mai mulți profesioniști din sistem, iar în spatele lor vor rămâne cei neinstruiți și cu probleme grave de comportament, pe care nimeni nu-i mai verifică astăzi. Aceștia mai spun că situația în care România a ajuns astăzi are la bază eliminarea transferului de cunoștințe între generații, după ce s-a considerat că specialiștii români nu sunt demni de luat în considerare pentru a forma noile generații de polițiști, iar școlarizarea noilor agenți s-a făcut pe baza vechii teorii a formelor fără fond, cu un „know-how” de import, irelevant în contextul local. „E nevoie de transferul de cunoștințe între generații, atât teoretice, cât mai ales practice. Avem nevoie de stabilitate, care nu înseamnă o încremenire în proiect, dar nici o permanentă căutare, pentru că aceste schimbări continue nu sunt bune. O instituție în sistemul acesta al ordinii publice și siguranței naționale trebuie să se bazeze pe niște valori perene, pe niște principii stabile, pe niște metode verificate. Nu faci experimente. Așa se formează un sistem sănătos. Un ofițer de operativ se formează în cinci ani doar de practică. În plus, polițiștii au nevoie și de dragostea pentru muncă, de pasiune, de cultură generală și de cultură organizațională, fără de care rămân ciulini pe câmp, dezlânați, fără rost. Vizitați palatul MAI și veți vedea că nu are nimic românesc la pavoazarea generală, este străin de țară, depersonalizat, fără suflet românesc. Despre alte unități nici nu mai vorbesc. MAI este rezultatul acțiunii de slăbire  continuă, cu țintă clară. Pare puternic, dar este doar un uriaș cu picioare de lut, caracterizat în prezent printr-o anumită inerție și suferință la boli cronice. MAI de azi s-a născut în chinuri şi trăieşte în convulsii. E aşa ca o cetate întărită cu şanţ de apărare, da’ e asediată permanent”, explică Florin Șinca, colonel de Poliție în rezervă. 

Atacurile repetate ale politicului asupra Poliției Române au condus la scoaterea din sistem a profesioniștilor și înlocuirea lor cu niște indivizi cu pregătire profesională incertă și comportament deviant, în multe cazuri. 

Problemele subfinanțării sistemului și condițiile precare de muncă au menținut deficitul de personal de 20-25%, în ultimii 15 ani. În același timp, s-a încurajat încadrarea din sursă externă, fără pregătire prealabilă.

Colonel (r.) Florin Șinca descrie problemene MAI

După mulți ani de muncă operativă, apoi multă muncă de documentare și mai multe cărți pe care le-a scris pentru a face lumină în istoria Poliției Române, colonelul (r.) Florin Șinca descrie problemele sistemului în care a lucrat toată viața, arătând și care sunt posibilele soluții pentru ieșirea din situația de criză.

Peste puțin timp, la 25 martie, poliția noastră împlinește două veacuri de când însuși domnitorul Țării Românești i-a dat un drapel de luptă. Se păstrează și azi, e splendid, galben, cu icoana Bunei Vestiri pe el. De atunci s-au succedat multe generații și nu cred să fi fost vreuna în care, minți luminate și bărbați de atitudine să nu sufere la marea întrebare: ,,cum să facem să punem la punct poliția asta?” Acum vom avea o tristă aniversare...

Nu există minister și poliție în lumea civilizată, fără să aibă probleme. Și nu se poate face o analiză responsabilă judecând otova situația, la cald, așa cum fac unii, în aceste zile, când MAI este lovit din toate direcțiile. Nu lovim în cineva căzut, ci îl ajutăm să se ridice. Ministerul nu poate trăi într-un turn de fildeș, nu se poate detașa de situația generală a țării. Iar pentru toate raspunde ministrul, că el e comandantul, el dă politica coaliției, nu subordonații.

Acum dau rateuri liberalii, dar ei au dat cel mai bun ministru de interne. El a făcut depolitizare, profesionalizare, stabilitate, unificare. Tocmai în asta a constat geniul avocatului Vasile Lascăr, pentru că a concentrat forțele de ordine într-o singură mână, fără să fie o mână despotică, a ,,măturat cu mătura mare”, cum scria, iar astfel a reformat această instituție importantă. Liberalii de conjunctură de azi îl confundă cu Lascăr Catargiu! Nu-i interesează trecutul, că lumea începe cu ei. Când vezi ce indivizi au numit partidele în fostul birou al tovarășului Nicolae Ceaușescu de la Piața Revoluției, rămâi cu impresia că toți au avut boală pe acest minister. După ce că sunt proști, unii mai sunt și loviți de mândrie. Un fost ministru de interne liberal, care avea să ajungă la mititica, atunci când a văzut că în cartea ,,Miniștrii de interne” are cinci pagini, iar Ionel Brătianu are patru, a fost scandalizat: interlopul voia și mai multă atenție.

E nevoie de transferul de cunoștințe între generații, atât teoretice, cât mai ales practice. Avem nevoie de stabilitate, care nu înseamnă o încremenire în proiect, dar nici o permanentă căutare, pentru că aceste schimbări continue nu sunt bune. O instituție în sistemul acesta al ordinii publice și siguranței naționale trebuie să se bazeze pe niște valori perene, pe niște principii stabile, pe niște metode verificate. Nu faci experimente. Așa se formează un sistem sănătos. Un ofițer de operativ se formează în cinci ani, doar de practică. În plus, polițiștii au nevoie și de dragostea pentru muncă, de pasiune, de cultură generală și de cultură organizațională, fără de care rămân ciulini pe câmp, dezlânați, fără rost. Vizitați palatul MAI și veți vedea că nu are nimic românesc la pavoazarea generală, este străin de țară, depersonalizat, fără suflet românesc. Despre alte unități nici nu mai vorbesc.

MAI este rezultatul acțiunii de slăbire continuă, cu țintă clară. Pare puternic, dar este doar un uriaș cu picioare de lut, caracterizat în prezent printr-o anumită inerție și suferință la boli cronice. MAI de azi s-a născut în chinuri şi trăieşte în convulsii. E aşa ca o cetate întărită cu şanţ de apărare, da’ e asediată permanent. Beleaua e că în vreme aproape toţi cei din interior se luptă din răsputeri să o apere şi trag ghiulele în neştire, sunt câţiva care fac invers. Ba iau o cărămidă din zid, ba dau drumul la apa din şanţ.

Ministerul este un moșneag în mare suferință, cu mai multe boli adunate în timp și ajuns la neputințele bătrâneții. (...) Se zice că lipsesc 11.000 de polițiști. E un fleac, cu academia și școlile de la Câmpina și Cluj-Napoca, ISOP și Școala Slatina, în trei ani se umple IGPR ochi!

De ceva vreme, generațiile nu s-au mai sudat, ci s-au antagonizat. S-au asmuțit una împotriva alteia, canibalizarea mergând până acolo încât novicele – care nu avea nici carte, nici ,,școala vieții” – avea pretenții să-i dea bătrânului ,,lecții”. Nicăieri nu se vede mai bine semnificația vocației, că e o profesiune vocațională asta.

Eu am trăit cele mai frumoase zile în poliție, dar am văzut și mafie și neputința statului. Dacă îl supravegheam operativ pe unul anul ăsta pentru evaziune și din documentare reieșea că avea o cutiuță de apartament și un cazan de mașină, peste doi ani când ni se solicita lucrare pe aceeași țintă, avea vilă și limuzină. Iar noi continuam să molfăim parizerul cel mai ieftin pe capota mașinii, simțind că ne-a mai înmugurit un coi, că avem un milionar în plasă. Ca tânăr, întrebam șefii de ce? Nu se ostenea mai nimeni să-mi răspundă, sau răspunsul era că justiția nu i-a făcut nimic între timp!

Postul de poliție, secția orășenească, cea mai mică funcție de execuție, de aici începe făurirea omului, de la execuție, de jos. Arzi etapele, îți iei zmetii în bot. Pe unii i-a făcut mămiția clor șefi direct, de Ziua Națională e ploaie de stele, la Sălaj puseseră un copil de 28 de ani!

De doi ani, evaluările în MAI încep cu o idioțenie: ,,verificarea respectării interdicțiilor covid”. Feminismul a dus la încadrarea unor copile cu greutatea de 40 de kg, puse să imobilizeze un garoi de 120 de kg! Un nou proiect de lege al protecției martorilor zace la juridicul MAI de vreo doi ani, în vreme ce martorii sunt protejați doar cu numele. Vom pune dispozitive gps ultimului găinar hoț, dar pentru ei nu vom avea, că n-avem lege!

            Pun mai jos câteva dintre slăbiciunile care se vor accentua și doar câteva dintre soluții:

 

Probleme:

  1. Lipsa strategiilor și a planurilor de continuitate, ori urmărirea acestora doar pe termen scurt, în funcție de succesiunea miniștrilor și abandonarea liniilor majore, invocându-se mincinos lipsa banilor sau lipsa voinței politice.
  2. Finanțare de ochii soacrei, în condițiile în care guvernul toacă banii pe tot felul de bazaconii.
  3. Implicarea politicienilor nepricepuți în decizii tâmpite, influența politică de la nivel central și până în județe, la inspectorate. Mafia.
  4. Impredictibilitatea managementului resurselor umane, deturnarea misiunilor personalului, decizii controversate, antagonice, nefundamentate științific ori pe experiență îndelungată.
  5. Nerespectarea Ghidului carierei și imaturitatea personalului, inclusiv cel de conducere.
  6. Soldă nemotivantă, comparativ cu alte profesii similare.
  7. Lipsa mecanismelor de schimbare a unui manager, în cazul în care nu dă rezultate în funcție.
  8. Legislație incompletă, OMAI stufoase, ambigui, proceduri asemenea.
  9. Incoerența deciziilor comenzii MAI.
  10. Lipsa reacției rapide, de sus în jos.

 

Soluții:

  1. Simplificarea organigramei MAI, fuziunea direcțiilor neoperative, cu atribuții similare. Desființarea celor fără rost.
  2. Mutarea, cu adevărat, a centrului de greutate de pe unități auxiliare, pe cele operative.
  3. Sistem exact, piramidal, controlat strict de la ministru în jos.
  4. Respectarea experienței istorice în toate domeniile. Cultură organizațională.
  5. Sistem draconic de selecție, un ciur fără pic de gaură. Pregătire continuă, fără derogare. Se respectă strict, fără pic de abatere, parcursul profesional, ghidul carierei.
  6. Intrarea în orice instituție se face exclusiv după absolvirea academiei sau a unei școli postliceale a MAI și numai în cazuri punctuale, de specialități (financiar, economic, IT, auto, aviație, chimie, biologie etc.) să se accepte alți absolvenți.
  7. Credit profesional acordat tinerilor, în condițiile existenței unei pârghii de control a unui experimentat.
  8. Neapărat tutoriat (cu perioadă de încercare), cu înlăturarea elementelor slabe, nemotivate, neimplicate, lipsite de  orizont, patriotism și atașament la valorile țării și ale categoriei profesionale.
  9. Testarea periodică, preventivă, a integrității (acțiuni DGA-DGPI).
  10. Finanțare corespunzătoare, digitalizare, echipament/ logistică adaptate.
  11. Rol exact, îndeplinit la sânge, al DGA și DGPI.
  12. Instituirea la unități a unui nucleu de consultanță (personal activ, rezerviști, sindicate, CNP reprezentanți ai obștii locale și ai ong-urilor), pe modelul ,,oamenii buni și bătrâni”.
  13. Înlăturarea oricărei posibilități de manevră care ocolește legea: locuință MAI, salariu, avansări, premieri...
  14. Grilă de salarizare cu diferențiere salarială clară pe criteriul funcție operativă-neoperativă. Biroul e una, strada alta.

 

Subiecte în articol: Florin Șinca
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri