Apartamentele din Pădurea Băneasa au tras în sus prețurile construcțiilor noi din București, până la 2.500 de euro pe metru pătrat, dar au creat o problemă dezvoltatorilor din sudul Capitalei care pierd potențiali clienți, de mai mulți ani, pentru că ofertele din nord sunt mai bune, ca raport calitate-preț, fiind preferate de cei care au bani să cumpere case acum.
Protestele ONG-urilor de mediu au început de mai mulți ani, împotriva dezvoltatorilor imobiliari din nordul Capitalei, care s-au extins în Pădurea Băneasa. Războiul total dintre dezvoltatori și ONG-uri s-a declanșat anul trecut, când complexul rezidențial Greenfield a fost lăsat fără cale de acces. Problema Greenfield părea rezolvată, cu puțin timp în urmă, când se anunța construirea a trei noi drumuri către proprietățile celor care au cumpărat apartamente acolo. De asemenea, se anunțau și reparații la drumul forestier care permite accesul proprietarilor din complexul rezidențial, dar și a locului de joacă pentru copii.
Vestea pe care o aduce acum ministrul Mediului, Diana Buzoianu, taie elanul dezvoltatorilor din Pădurea Băneasa, pentru că declararea Pădurii Băneasa arie protejată înseamnă oprirea lucrărilor și îngreunarea oricărei inițiative chiar de reabilitare a construcțiilor sau a drumurilor de acces, nu doar în interiorul ariei protejate, cu și în proximitate, dacă „interferează” cu aria protejată, conform legii.
Astfel s-a rezolvat problema zonei verzi din proximitatea Capitalei, dar mai ales problema dezvoltatorilor imobiliari din sud, care pot respira ușurați după ce li s-a eliminat concurența. Mai mult, dacă în zonele rezidențiale din Pădurea Băneasa nu vor mai exista căi de acces și utilități, fiind eliminate prin legea ariilor protejate, cumpărătorii se vor reorienta către sud sau zonele limitrofe ale Capitalei, unde se construiește fără succes la vânzări, de peste doi ani, trendul pieței imobiliare fiind favorabil, în ultimii ani, apartamentelor de lux din nordul Bucureștiului, în Pădurea Băneasa.
Dacă valoarea apartamentelor din nord scade, câștigători vor fi dezvoltatorii din sud și din alte zone ale Capitalei - cărora le-au scăzut vânzările de aproape doi ani.
Zona premium care-i încurcă pe ceilalți constructori
Pădurea Băneasa a devenit, în ultimii 10 ani, zona premium a dezvoltării imobiliare, cu proiecte rezidențiale prezentate cumpărătorilor prin natură și accesibilitate - ale companiilor Eden Capital (proiectul Cortina Elysium, un ansamblu rezidențial high-end conceput pentru a fi aproape de Pădurea Băneasa) și Impact Developer & Contractor (ansamblul Greenfield, cu probleme de acces cauzate de activiștii de mediu), proiecte pentru un stil de viață cu facilități de tip wellness și proximitate imediată față de pădure.
Lupta se duce, de mai mulți ani, pe dilema dezvoltării imobiliare versus protejarea mediului înconjurător, dar câștigători nu sunt activiștii de mediu, ci dezvoltatorii imobiliari din sudul Capitalei și alte zone unde vânzările au scăzut în ultima perioadă.
Vestea dată de ministrul USR al Mediului a venit concomitent cu analiza de piață care arată că dezvoltatorii imobiliari înregistrează scăderi record, pe tot sectorul construcțiilor civile, iar lucrările s-au redus cu aproape 70% în ultima lună, conform datelor publicate joi, 19 martie, de Institutul Național de Statistică (INS).
Datele statistice arată că, la nivel de țară, scăderile din sectorul construcțiilor au fost vizibile la toate tipurile de lucrări, dar pentru construcțiile noi, scăderea e cu 68,4% față de luna decembrie 2025, cu un declin de 57,8% la clădirile rezidențiale, cele mai mari pierderi fiind ale dezvoltatorilor imobiliari din Capitală.
Piața imobiliară a stagnat, de peste un an
Datele statistice publicate la jumătatea acestei luni mai arată că în Capitală, piața rezidențială înregistrează o scădere cu 18,6% a numărului de tranzacții de apartamente în primele două luni ale anului 2026, față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce prețurile apartamentelor noi au crescut în București cu aproximativ 20%, ajungând la o medie de 2.500 de euro pe metru pătrat (prețul mediu din nordul Capitalei depășind 3.500 de euro pe metrul pătrat construit), numărul autorizațiilor de construire pentru apartamente reducându-se constant în ultimii ani, cu o ușoară creștere de 5% anul trecut, față de 2024, dar nesemnificativă în context, având în vedere pierderile acumulate, pe zona București-Ilfov.
Anul trecut au fost 17.293 de locuințe noi finalizate în București-Ilfov, cu 1,8% mai mult decât în 2024, dar s-a constatat o creștere artificială, generată de graba constructorilor de a finaliza apartamentele înainte de creșterea cotei TVA de la 9 la 21%, ulterior înregistrându-se o scădere abruptă a volumului de vânzări, pe fondul creșterii TVA, ceea ce duce la o predicție sumbră pentru 2026, cu scăderi semnificative în imobiliare.
Analiștii pieței nu au luat în calcul decizia de la Mediu
În acest context, predicțiile analiștilor pieței arătau o continuare a creșterilor prețurilor pentru apartamentele noi, până în 2028, în special în zonele centrale ale Capitalei și în segmentul premium - adică Pădurea Băneasa și împrejurimile ei, în nordul Bucureștiului, unde prețurile medii depășesc deja 3.500 de euro pe metrul pătrat. Planificarea dezvoltatorilor imobiliari din zona București-Ilfov este să finalizeze peste 20.500 de noi case și apartamente până la finalul acestui an, ceea ce ar însemna o creștere de 18,5% față de anul trecut, când în Capitală și împrejurimi s-a livrat al doilea cel mai mic număr de locuințe din ultimii șase ani. Dar creșterea numărului de locuințe noi în București și Ilfov vine „la pachet” cu o nouă creștere nejustificată a prețului locuințelor, ceea ce ar duce, în mod inevitabil, la o stagnare a vânzărilor în imobiliare, câștigători fiind dezvoltatorii cu cele mai căutate produse premium - adică cei din nordul Capitalei, din Pădurea Băneasa și împrejurimi, care ar vinde în detrimentul celorlalți. Eliminarea lor de pe piață, prin declararea Pădurii Băneasa arie protejată, garantează creșterea vânzărilor concurenței, pentru casele și apartamentele din celelalte zone ale Capitalei.
Drumul forestier, blocat întâi de Fechet
Bucureștiul a înregistrat o scădere cu 10% a cererii pentru locuințe noi, cu mult peste media națională, în 2025. Anunțul Dianei Buzoianu despre declararea Pădurii Băneasa arie protejată vine la un an după ce drumul de acces pentru locuitorii din cartierul Greenfield, ce urma să fie deschis în martie 2025 și care a costat 60.000 de euro - banii fiind furnizați inițial de o organizație privată - a fost închis de fostul ministru al Mediului Mircea Fechet. Acesta s-a opus deschiderii traseului de acces pentru locuitorii din Greenfield Băneasa, după ce 30 de ONG-uri de mediu și activiști au lansat un apel public, cerând oprirea circulației pe noul drum forestier. Activiștii de mediu au cerut interzicerea accesului la locuințele din Greenfield pentru că drumul prin pădurea Băneasa ar avea impact ridicat asupra faunei. Activiștii au mai arătat că fragmentarea pădurii înseamnă deteriorarea peisajului urban, poluarea aerului și poluarea fonică produse de circulația auto pe drumul forestier pentru accesul celor peste 7.000 de locuitori din Greenfield - situații „incompatibile cu rolul de recreere și protecție pe care îl are Pădurea Băneasa pentru București și zona periurbană”.
Demersul început de Fechet a fost continuat de Buzoianu, iar ministrul Mediului a trimis Corpul de Control la Greenfield, pentru verificarea oportunităţii şi legalităţii modului de întocmire şi derulare a contractului de drept de uz, analiza eventualelor acte adiţionale, verificarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere executate asupra drumului forestier FE002, precum şi evaluarea modului de reprezentare în instanţă în litigiile generate de acest subiect - raportul fiind finalizat la începutul lunii februarie 2026, privind drumul de acces.
Corpul de Control al Ministerului Mediului a constatat că lungimea drumului forestier a fost mărită prin includerea unui tronson de circa 0,7 kilometri, fără a exista documente legale în acest sens, iar lucrările de reparaţie şi întreţinere au fost realizate pe întreaga lungime, fiind ulterior montate bariere, raport în baza căruia s-a propus sesizarea instanţei pentru anularea contractului de peaj și readucerea terenului forestier la starea iniţială pe segmentul lărgit fără bază legală, cu recuperarea integrală a prejudiciului.
Izolați de activiștii de mediu
Anul trecut, în urma unei furtuni, accesul spre Greenfield a fost blocat, după ce au căzut trei stâlpi de electricitate. Nici echipajele ISU nu au putut trece, pentru intervenţii. Dar și reparațiile s-au făcut cu întârziere, din cauza problemelor cu activiștii de mediu și cu Ministerul Mediului, deși pădurea încă nu este arie protejată.
În noiembrie 2025, dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor a anunțat că a primit certificatele de urbanism și a semnat contractele de proiectare și de execuție pentru trei căi noi de acces în cartier, cu o investiție de două milioane de euro din partea dezvoltatorului imobiliar - ceea ce înseamnă o revenire la normalitate pentru locuitorii Greenfield și o reluare a vânzărilor de apartamente în această zonă rezidențială. Dar și aceste contracte vor fi afectate de introducerea pădurii în zona de protecție, ca arie protejată, pentru că legislația presupune avize și autorizații suplimentare.
Chiar dacă legea nu se aplică retroactiv și contractele au fost semnate, orice lucrare se va supune rigorilor legii privind ariile protejate, iar dacă ministrul USR reușește să urgenteze schimbarea regimului juridic al pădurii, va bloca definitiv atât Greenfield, cât și dezvoltarea imobiliară din zona de nord a Capitalei, în baza unei prevederi care introduce în același cadru și în zonele care „interferează” cu aria protejată.