Mai multe surse politice anunţă o ruptură foarte probabilă a alianţei dintre USR, partid parlamentar pro-sistem, şi PLUS, formaţiunea condusă de Dacian Cioloş, după alegerile europarlamentare din 26 mai. Una dintre cauze ar fi tensiunile din interiorul alianţei generate de atitudinea fostului premier tehnocrat, dar şi de dezvăluirile apărute în presă despre trecutul acestuia. Însă explicaţia poate avea un resort mult mai pragmatic şi se axează pe numele candidatului cu care fiecare dintre aceste partide speră să ajungă în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.
Concret, Dacian Cioloş este decis să candideze la alegerile prezidenţiale şi speră ca legătura politică cu USR să nu se rezume doar la alegerile europarlamentare, unde cele două partide merg pe liste comune, ci să beneficieze de sprijinul USR şi pentru cursa prezidenţială. De cealaltă parte, există din ce în ce mai multe voci care acreditează ideea că Uniunea Salvaţi România vrea să meargă cu un candidat propriu pentru Cotroceni, iar numele lui ar fi nimeni altul decât cel al fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Kovesi. Aceasta din urmă aşteaptă ca, imediat după instalarea noului Parlament European, să vadă dacă va fi sau nu numită la şefia EPPO. În cazul în care nu va avea succes pentru această funcţie, Kovesi s-ar putea alătura USR pentru alegerile de la sfârşitul acestui an.
Acesta pare a fi scenariul care a generat tensiuni între USR şi PLUS, tensiuni pe care, din ce în ce mai greu, conducerile celor două formaţiuni politice încearcă să ţină aşezat “capacul”. Însă, mulţi reprezentanţi USR dau ca sigură desfacerea alianţei, după 26 mai, arătându-şi nemulţumirea în legătură cu asocierea cu Dacian Cioloş şi acuzând că imaginea fostului prim-ministru tehnocrat este afectată de informaţiile referitoare la trecutul “securist”, dar şi de modul în care a fost înfiinţat PLUS. Mai mult, există chiar şi acuze cu privire la modul în care Cioloş a guvernat în anul 2016.
Scorul din 26 mai, decisiv
O decizie concretă în legătură cu viitorul alianţei USR-PLUS va fi luată şi în funcţie de rezultatul pe care îl va obţine la alegerile europarlamentare. Un scor mult sub așteptările anunţate şi de sondajele de opinie, care dau alianţa ca fiind a treia forţă politică după PNL, sau, în anumite cazuri, chiar în faţa partidului condus de Ludovic Orban, ar putea determina USR să organizeze un congres extraordinar, în care să se decidă desprinderea oficială de PLUS.
Mai mult, voci din USR acreditează ideea că această alianţă este de fapt una de conjunctură, făcută din simplul motiv că cele două formaţiuni se bat, practic, pe acelaşi electorat anti-PSD şi pro-Kovesi, iar o candidatură separată ar conduce la canibalizarea acestui electorat.
Scorul pe care alianţa USR-PLUS îl va obţine la alegerile europarlamentare este, de asemenea, un barometru nu doar în perspectiva alegerilor prezidenţiale de anul acesta, dar şi un indiciu cu privire la alegerile parlamentare de anul viitor. În acest moment, USR este partid parlamentar, în timp ce formaţiunea condusă de Dacian Cioloş nu a trecut, încă, vreun test electoral.