Unu din 10 adulți din întreaga lume (aproximativ 537 de milioane de oameni) trăiește în prezent cu diabet zaharat, iar până în 2024 numărul acestora va fi de 1 din 8 adulți, potrivit cifrelor publicate recent de Federația Internațională de Diabet. Cele mai recente date oficiale arată că România se situează printre țările cu cea mai mare prevalență a diabetului în Europa, cu 11,6% dintre adulți, iar medicii avertizează că problemele lor s-au agravat în timpul pandemiei de COVID-19, fiind mult mai vulnerabili la forme severe de boală și la deces. Aproape jumătate (43%) dintre românii cu diabet internați în urma infectării cu virusul SARS-CoV-2 au ajuns în secțiile de terapie intensivă, iar peste 30% dintre decesele provocate de COVID-19 au fost la persoanele cu diabet zaharat, spun reprezentanții Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.
Diabetul zaharat reprezintă una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică ale acestui secol, iar experții se tem că pandemia de COVID-19 va agrava situația.
„Diabetul este în prezent o pandemie de o amploare fără precedent”, consideră dr. Andrew Boulton, președintele Federației Internaționale de Diabet. „Teama mea este că, în următorii doi ani, vom asista la un tsunami de diabet și complicațiile sale, deoarece oamenii au ratat programările de screening din cauza fricii de a lua COVID-19", a spus Boulton, citat de cnn.com.
3 din 10 decese de COVID, la diabetici
Aceeași temere este împărtășită și de specialiștii din țara noastră, care arată legătura dintre diabet și COVID.
„După cum știm și după cum arată și datele internaționale, diabetul zaharat se află printre afecțiunile aflate în strânsă legătură cu dezvoltarea unor forme severe de COVID-19. În țara noastră, peste 30% dintre decesele provocate de COVID-19 au fost la persoanele cu diabet zaharat. De altfel, persoanele cu diabet zaharat se infectează cu virusul SARS-CoV-2 și prezintă un risc crescut de a dezvolta forme severe de COVID-19, dar și riscul ca diabetul să fie mult dezechilibrat”, a declarat, ieri, prof. dr. Romulus Timar, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, într-o conferință online organizată cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului.
De asemenea, un studiu realizat la 18 luni de la debutul pandemiei a arătat că 43% dintre persoanele cu diabet zaharat internate în urma infectării cu virusul SARS-CoV-2 ajung în secțiile ATI.
SARS-CoV-2 poate declanșa diabet
O problemă și mai mare este devoalată de ultimele studii, care au arătat că infectarea cu SARS-CoV-2 poate declanșa diabetul. Mai exact, noul coronavirus poate deteriora celulele din pancreas care sunt responsabile de crearea insulinei, arată studii recente publicate de Diabetes UK.
„Am studiat cu toții acest subiect extrem de important. Am publicat recent o lucrare care arată o creștere foarte mare a diabetului zaharat de tip 1. N-am încă date la nivelul țării privind creșterea prevalenței diabetului zaharat de tip 2, însă este un lucru cunoscut că la nivelul pancreasului endocrin există niște receptori ACE2, prin care virusul SARS-CoV-2 pătrunde în celulă. Ba mai mult, la nivelul acestor celule există unele enzime care amplifică proliferarea virală la nivelul celulelor Beta, proliferare care duce la scăderea funcției celulelor Beta de a secreta insulină”, a explicat prof. dr. Timar, precizând că infecția cu SARS-CoV-2 va duce în această situație la apariția diabetului de tip 1.
Medicii atrag atenția că sedentarismul, care s-a accentuat în timpul pandemiei de coronavirus din cauza perioadelor de lockdown, fură ani din viața diabeticului. Pe lângă alți doi factori de risc, cum sunt nivelul ridicat de stres și aportul mai mare de alimente, „oamenii au ajuns să facă plimbări din dormitor la baie, din baie în sufragerie și cam atât”, spun specialiștii.
Peste 15.000 dintre decedații de COVID erau diabetici
În România, din cele peste 51.000 de persoane care au murit în urma infecției cu SARS-CoV-2, mai mult de 93% au avut cel puțin o boală cronică asociată, iar 3 din 10 au avut diabet.
„În 71% din cazuri, această boală era de cauză cardiovasculară și pe locul 2 este diabetul zaharat, într-o proporție de peste 30% din cazuri. Și noi știm că, deși vorbim de o singură boală, diabetul zaharat, această boală afectează toate organele și sistemele organismului nostru, prin toate implicațiile și mecanismele pe care le induce, și anume: afectarea răspunsului imun, compromiterea răspunsului imun pe toate componentele sale, afectarea vaselor de sânge, îndeosebi a vaselor mici de sânge. Și atunci există o relație directă între diabet și bolile cardiovasculare, între diabet și boala renală”, a spus medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID.
Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM) a lansat un apel către persoanele cu diabet, îndemnându-le să își controleze afecțiunea și în timpul pandemiei, „respectând recomandările medicului diabetolog”, să ia toate măsurile necesare pentru a se proteja față de infectarea cu virusul SARS-CoV-2 și să se vaccineze.
100 de ani de la descoperirea insulinei
Anul 2021 marchează centenarul descoperirii insulinei, descoperire considerată ca fiind una dintre cele mai mari realizări medicale din toate timpurile, care continuă să salveze milioane de vieţi în întreaga lume.
Înainte de descoperirea insulinei, diabetul era o afecţiune fatală. La acea vreme, singurele tratamente disponibile erau postul şi dietele cu restricţii calorice (numite „diete de înfometare”), însă nimic nu era cu adevărat eficient pentru a menţine niveluri adecvate de glucoză în sânge şi pentru a menţine în viaţă mai mult de câteva luni persoanele cu o formă severă de diabet (cunoscută astăzi sub numele de diabet de tip 1), potrivit Federaţiei Internaţionale de Diabet - Europa (IDF-Europe).
Legat de cine a descoperit insulina au existat numeroase controverse, în cercetarea acesteia fiind implicați mai mulți oameni de ştiinţă. Deși Premiul Nobel pentru pentru descoperirea insulinei a fost primit de medicii Frederick Grant Banting (Canada) și John James Rickard MacLeod (Regatul Unit), pentru munca lor de cercetare depusă din 1920 până în 1922, în Canada, medicul și fiziologul român Nicolae Constantin Paulescu (1869-1931) reușise să izoleze deja pancreina (numită ulterior insulină), încă din 1916, şi testase cu succes pe câini extrasul pancreatic. La puțin timp după terminarea acestor experimente, Paulescu a fost nevoit să întrerupă cercetările din cauza războiului. Însă după război, începând cu iulie 1921, savantul român publică patru articole în care își descria cercetările, ultimul dintre ele apărând în august 1921. Paulescu a solicitat apoi la Ministerul Român al Industriei şi Comerţului drepturile de brevet pentru metoda sa de fabricare a pancreinei și l-a obţinut în 1922.
„Insuficientă recunoaştere i-a fost acordată lui Paulescu, distinsul savant român care, în perioada în care echipa din Toronto abia îşi începea cercetarea, reuşise deja să extragă hormonul antidiabetic al pancreasului şi să-i demonstreze eficienţa în reducerea hiperglicemiei la câini diabetici”, scria Ian Murray, membru fondator al Federaţiei Internaţionale de Diabet, în 1971.