Tehnologia aduce schimbări majore şi rapide în economia mondială. Roboţii înlocuiesc angajaţii, iar modul de producţie diferă total faţă de procedeele clasice, la hrana zilnică, locuinţe şi orice alte produse. În această lume nouă, România ar avea mari oportunităţi în agricultură şi alimentaţie. Iată concluziile desprinse din conferința „România – Orizont 2040”, organizată la sfârşitul săptămânii trecute de Asociația de Studii și Prognoze Eonomico-Sociale (ASPES), sub egida Academiei Române.
Robotica industrială, biologia sintetică, inteligenţa artificială sunt componente tot mai prezente în lanţurile de realizare a produselor din pieţe.
„Ne aflăm în pragul celei de a patra revoluţii industriale”, a spus deputatul şi profesorul universitar Varujan Pambuccian.
El a dat exemplu companiei chineze Midea, care în 2014 a investit 1,5 miliarde de dolari în robotizare. Astfel, într-o fabrică de aparate de aer condiţionat, 800 de roboţi au înlocuit 24.000 de angajaţi. Între timp, Midea a cumpărat firma germană Kuka şi derulează proiecte comune cu japonezii de la Yaskawa.
O Chină fără taxe vamale
„Chinezii pun monopol pe execuţie, ceea ce îi distruge, pentru că dispar muncitorii. Va veni şi la noi un astfel de fenomen, în 5-7 ani. Suntem o Chină fără taxe vamale”, a menţionat deputatul.
De asemenea, chinezii au dezvoltat tehnologia de fabricaţie aditivă în domeniul imobiliar. Cu ajutorul unor imprimante 3D, au fost realizate 50.000 de locuinţe sociale, la preţul de numai 5.000 de dolari unitatea.
Agricultura verticală
O adevărată revoluţie se petrece în domeniul alimentar. Dacă în urmă cu mii de ani, apăreau grădinile suspendate, iar incaşii practicau acuaponia (insulele plutitoare), astăzi agricultura verticală se dezvoltă la scară tot mai largă, prin aeroponie.
Rădăcinile plantelor stau în aer, preluând luminile roşie şi albastră, procedeul fiind mai eficient decât cel cu lumină integrală şi în plus, se evită riscul climatic, nu este nevoie de ierbicide sau tratamente chimice. Procedeul consumă mai multă energie, dar nu la o diferenţă critică faţă de cel convenţional. Experimentul funcţionează în zona New York, pe 20 de straturi, în platforme ale unor foste fabrici.
Hamburger din celule stem
În 1999, olandezul Willem van Eelen a inventat conceptul „carne fără uciderea animalului”. Iei o bucăţică de muşchi din porc sau vacă, preiei celulele stem şi le înmulţeşti. 14 ani mai târziu, un alt olandez, Mark Post, producea prima carne de cultură celulară. În 2015, un hamburger realizat în acest fel costa 26.000 de euro, iar în 2017 preţul ajunsese la 4 euro.
Proiect pentru autosustenabilitatea alimentară
Varujan Pambuccian consideră că în contextul noilor evoluţii tehnologice, România trebuie să apese pedala agriculturii şi producţiei de carne prin sisteme neconvenţionale şi să pună în aplicare un proiect naţional care să genereze comunităţi parţial autosustenabile alimentar. Obiectivele proiectului vizează, printre altele, asigurarea din resurse locale a 60% din consumul de legume şi 20% din consumul de carne, scăderea preţurilor cu 5-10% şi a importurilor cu 50% atât la legume cât şi la carne, eliberarea unor mari părţi din terenurile agricole.
Riscurile dezvoltării tehnologice
„Atât timp cât cele mai avansate cercetări şi rezultate privind augmentarea performanţelor biologice sau militare sunt apanajul doar al unor state sau comunităţi, omenirea va respinge aceste progrese discriminative. Există şi azi realizări tehnologice care nu sunt îmbrăţişate de întreaga omenire, pe considerente sociale, religioase, de moralitate şi de etică. Bio-ingineria genetică este un bun exemplu de domeniu în care nu este clar dacă tot ce se poate face este şi bine să se facă.” Dan Tufiş, directorul Institutului de Inteligenţă Artificială
„Fabricile robotizate produc ieftinire. Dacă un pantof costă 10 lei, iar altul, de aceeaşi calitate, costă 3 lei, îl cumpăr pe cel cu 3 lei. Nu mă interesează dacă e făcut de robot sau de oameni. Aşa cum pe nimeni nu a interesat că telefoanele Apple erau făcute în Asia, cu sclavie. Dar acum roboţii înlocuiesc sclavii.” Varujan Pambuccian, deputat
Într-un viitor nu foarte îndepărtat, „grânarul Europei” va deveni un uriaş ogor cu grădini suspendate