Jurnalul.ro Ştiri Observator Energia se scumpeşte în toată Europa: bulgarii şi-au oprit fabricile, spaniolii cer ajutor de la UE

Energia se scumpeşte în toată Europa: bulgarii şi-au oprit fabricile, spaniolii cer ajutor de la UE

În multe ţări europene, preţurile energiei, inclusiv ale gazelor naturale şi combustibililor pentru autovehicule, au atins niveluri record, aceasta în condiţii de vară toridă, scrie ZF.

Unii analişti atenţionează că Europa ar trebui să se pregătească de un şoc al costurilor cu energia ♦ Printre vinovaţii cel mai des menţionaţi sunt revenirea cererii, OPEC, eforturile europene de descurajare a poluării, o formă de şantaj cu gaze ruseşti şi politici guvernamentale proaste.

În Bulgaria, cea mai săracă ţară est-europeană, mai multe companii au anunţat oprirea producţiei din cauza costurilor prea mari ale energiei, chiar mai mari decât cele ale ţărilor unde exportă, au cerut ca principalul producător de curent electric să opereze la capacitate maximă, limitarea exporturilor de energie, aşa cum a făcut Grecia, şi reformă prin demisii la instituţiile statului.

Din Spania, un oficial de rang înalt a cerut Comisiei Europene să ia măsuri pentru limitarea scumpirii energiei, atenţionând că altfel se creează presiuni sociale şi tensiuni politice mai ales în state vulnerabile economic.

În Germania, patria celui mai ambiţions plan de tranziţie energetică din Europa şi din lume, politicienii se întrec în a promite alegătorilor energie mai ieftină în condiţiile în care se anunţă o schimbare politică majoră după renunţarea cancelarului Merkel la conducerea statului.

Iar în Marea Britanie cresc presiunile pentru introducerea de tarife sociale la energie după ce autorităţile au permis majorarea plafonului pentru preţuri. Tot acolo este folosit termenul de sărac energetic, noile scumpiri urmând să crească numărul gospodăriilor care se confruntă cu această formă de sărăcie.

O contribuţie substanţială la scumpirea energiei o au preţurile neobişnuit de mari, mai ales pentru această perioadă, ale gazelor naturale. Europa nu are mulţi furnizori de gaze, iar cel mai important, şi controversat, este Rusia, prin Gazprom. Cotaţiile mai mari ale gazelor sunt rezultatul, pe de o parte, al revenirii cererii, iar pe de alta al nivelului redus din rezervoarele subterane din Europa, care trebuie umplute înainte de venirea iernii. Upstreamonline.com, site de ştiri şi analize pentru piaţa gazelor naturale, scrie că până acum Gazprom a rămas surd la cererile clienţilor europeni de a majora livrările prin Ucraina, care are capacităţi de transport nefolosite semnificative. Unii analişti sugerează că monopolul rus al exporturilor de gaze nu a revenit complet cu capacitatea de producţie după problemele provocate de coronavirus. Gazprom, se pare, îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale, dar nu merge mai departe, deşi preţurile au atins maximele ultimilor 13 ani, iar cererea este ridicată. Astfel, sunt alimentate temeri că Europa nu va avea suficient combustibil dacă iarna care vine va fi grea. „Ce este remarcabil, şi este chiar ceva nou, este că Gazprom îşi respectă obligaţiile contractuale luând mai mult ca de obicei gaze din depozitele subterane pe care le are în Europa şi, posibil, achiziţionând de pe piaţa europeană. Cel puţin, aşa aud de la dealeri“, a explicat pentru Deutsche Welle Heiko Lohmann, expert german în comerţul cu gaze naturale.

La începutul verii, cele mai mari rezervoare europene ale Gazprom, din Germania şi Austria, erau aproape goale, iar reumplerea lor abia a început în iulie. Ciudăţenia face loc cu uşurinţă interpretărilor politice, în sensul că manevra Gazprom ar avea ca scop să arate Europei cât de mult depinde ea de Rusia şi să o forţeze să accepte controversatul gazoduct Nord Stream 2. Chiar un articol al ziarului rusesc Novosti scrie că Gazprom „intenţionează să-şi obişnuiască partenerii occidentali cu o idee evidentă: garantarea siguranţei aprovizionării lor este posibilă doar prin cooperarea apropiată cu Rusia“.

Upstream.com a extras o altă idee din rapoartele financiare ale gigantului rus: acesta ani la rând a neglijat investiţiile în capacităţi de producţie în favoarea conductelor de export. Germania este una din ţările dependente de gazele ruseşti, dar nu în totalitate. Acolo, de la începutul anului, energia s-a scumpit cu 60%, scrie Bloomberg. Acest lucru îi forţează pe micii afacerişti, cum ar fi barurile şi cafenelele, cu activitatea grav afectată de pandemie, să majoreze preţurile, ceea ce poate îndepărta clienţii.

La costurile cu energia din Germania contribuie o taxă specială pentru finanţarea tranziţiei energetice, de la energie poluantă la energie verde. În Spania, guvernul a redus deja taxele pe energie deoarece preţurile au atins niveluri istorice, duble faţă de 2019. Însă opoziţia cere eforturi mai mari, ceea ce pune în dificultate guvernul deoarece acesta nu poate controla întregul lanţ energetic: două treimi din mixul de energie al ţării sunt reprezentate de importuri, notează Financial Times.

Preţurile gazelor cresc, iar Spania este dependentă de cele mai scumpe gaze, cele lichefiate. Apoi, preţul carbonului, adică al poluării, creşte şi el. În Bulgaria, stat care este pe cale să intre într-o criză politică, mai mulţi angajatori au oprit producţia din cauza preţurilor record ale energiei, scrie Novinite. Ei cer ca termocentrala de stat TPP „Maritsa East 2“ EAD, una dintre cele mai mari din regiune, să înceapă să funcţioneze la capacitate maximă. Unitatea este în proces de modernizare de mai mulţi ani. De asemenea, angajatorii cer restricţii temporare ale exporturilor de energie, arătând că Grecia a luat deja astfel de măsuri în privinţa capacităţii de schimb transfrontalier cu Italia. Ei se aşteaptă ca instituţiile de stat să nu facă faţă provocării şi de aceea recomandă guvernului provizoriu să ceară demisii imediate. O problemă mare pentru companii este că nu pot face planificări de costuri şi de cantităţi consumate de energie din cauza incertitudinilor de pe piaţă, cauzate de livrările limitate. Preţurile electricităţii în ultimele zile le-au întrecut pe cele de pe pieţele de export ale companiilor industriale bulgare (Germania, Italia, Franţa, Austria) cu peste 50%. De asemenea, angajatorii acuză că exportul de electricitate către Grecia este la capacitate maximă.

(sursa: Mediafax)

Subiecte în articol: energia
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri