Parchetul General, condus de Augustin Lazăr, evaluat, în aceste momente, de către ministrul Justiţiei şi care riscă inclusiv revocarea din funcţie, a anunţat că a început urmărirea penală “in rem”, în urma unui denunţ referitor la modul în care Tudorel Toader a dobândit, recent, calitatea de notar public. Acţiunea procurorilor lui Lazăr vine chiar în timp ce procesul de evaluare a actualului procuror-general este în toi şi după ce Tudorel Toader a făcut o nominalizare deloc pe placul sistemului pentru preluarea conducerii DNA. Modul de acţiune în această speţă seamănă izbitor de mult cu demararea, de către Procuratură, a altor două dosare cu miză politică: cel al OUG 13/2017 şi cel al HG-ului prin care Insula Belina şi Braţul Pavel au trecut de la Apele Române la Consiliul Judeţean Teleorman.
Urmărirea penală “in rem” a modului în care ministrul Justiţiei a dobândit calitatea de notar public, suspendat pentru incompatibilitate, la cerere, a fost începută de către Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, în urma unui denunţ primit la această unitate din partea unui cetăţean, a cărui identitate nu a fost făcută publică. Procurorii au confirmat, ieri, că se verifică, în acest caz, modul în care a fost folosită funcţia pentru favorizarea unei persoane şi posibile fapte de abuz în serviciu, aşa cum a fost redactată sesizarea.
Pe 10 august, Tudorel Toader a formulat către Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România o cerere cu privire la dobândirea calităţii de notar public, fără examen, beneficiind de noile prevederi ale Legii nr. 47/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care permit judecătorilor CCR care şi-au încheiat mandatul să opteze pentru a-şi putea exercita fie profesia de avocat, fie profesia de notar public, fără să susţină un examen în acest sens. Cererea a fost formulată, în calitate de persoană fizică, de către Tudorel Toader, acesta solicitând conducerii Uniunii să propună ministrului Justiţiei aprobarea pentru primirea sa în profesie, aşa cum prevede legea. Cererea a fost redactată şi înaintată ministrului Justiţiei, ea fiind aprobată de către secretarul de stat Nicolae Liviu Popa.
Ordinul, semnat de un secretar de stat
Concret, în data de 20 august 2018, a fost emis Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1940/C/2018, semnat de acest secretar de stat, prin care a fost actualizată lista posturilor de notar public destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anul în curs, fiind invocată o adresă a Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, prin care se solicita emiterea acestui ordin şi în care se propunea actualizarea numărului de posturi de notar public cu un post la Iaşi, afiliată Camerei Notarilor Publici Iaşi, post destinat unui fost judecător al Curţii Constituţionale. Astfel, numărul de 2.589 de posturi de notari publici a fost suplimentat cu două posturi vacante, destinate judecătorilor de la Curtea Supremă, şi cu încă unul destinat unui judecător al CCR.
Din acel moment, practic, la Iaşi, s-a înfiinţat un nou post de notar public, exact aşa cum a cerut, în 10 august, Tudorel Toader, în baza legii. Calitatea de notar public este suspendată, pentru incompatibilitate, pe perioada în care Tudorel Toader exercită funcţia de ministru al Justiţiei. Acesta a explicat, pe contul său de socializare, că “după încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul Curţii Constituţionale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen - art. 69 aln 4) din Legea nr. 168/ 2018, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/ 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 595, din 12 iulie 2018. Nu intenţionez să demisionez de la Ministerul Justitiei”.
“Este valorificarea unui drept fără marjă de apreciere”
Tudorel Toader a spus, după ce a aflat că Parchetul General a deschis dosar penal “in rem” pentru că a cerut să fie admis în Uniunea Notarilor, că a făcut această solicitare în baza legii şi că demersul său este „valorificarea unui drept fără marjă de apreciere”. „În domeniul Dreptului, cel mai dificil este să vorbeşti despre tine, că despre altul este uşor. Prin urmare, vă voi răspunde pe jumătate. Adevărat este că am făcut solicitare de a deveni notar public. În ce bază? În baza legii am făcut solicitarea, Legea CCR, care spune că la încheierea mandatului pentru care a fost numit judecătorul se poate face notar fără examen. Solicitarea am făcut-o în baza Legii 168, art 60. Am solicitat, în acelaşi timp, dobândirea calităţii de notar public şi suspendarea din funcţie pentru că altfel aş fi intrat în incompatibilitate”, a spus Tudorel Toader, la Antena3.
Punerea sub acuzare poate duce la suspendarea din funcţia guvernamentală
Este cel puţin spectaculos momentul ales de Parchetul General pentru demararea acestei anchete. Chiar şi “in rem”, urmărirea penală se poate transforma, oricând, într-una “in personam”, aşa cum s-a mai întâmplat în nenumărate situaţii similare. Există o prevedere în Codul de Procedură Penală care obligă o persoană audiată în calitate de martor într-un dosar penal să ofere procurorilor o declaraţie, fără a putea opta să se abţină, spre deosebire de persoanele care au deja calitatea de suspect sau de inculpat. Declaraţia de martor poate, ulterior, să fie folosită de anchetator împotriva martorului, iar acesta din urmă să poată fi pus sub învinuire. Un exemplu elocvent în acest sens este situaţia preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, audiat ca martor în dosarul “Fermei Băneasa” la DNA, după care a fost pus sub învinuire, inculpat şi trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă. În cele din urmă, al doilea om în stat a fost achitat, pe fond, în acest dosar.
Mai mult, o eventuală punere sub urmărire penală a ministrului Justiţei Tudorel Toader, chiar şi fără temei, ar “rezolva” indirect şi doleanţele sistemului, cu care acesta a intrat în conflict. Tudorel Toader nu este parlamentar, el fiind un ministru tehnocrat, susţinut politic. Neavând calitatea de senator sau de deputat, pentru urmărirea penală a acestuia nu este necesară emiterea unui aviz de la Parlament. După începerea urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale, preşedintele României poate dispune suspendarea din funcţie a ministrului Justiţiei. Deloc de neglijat este faptul că Tudorel Toader a dispus un control la notarul din Sibiu care refuză să înscrie la Cartea Funciară imobilul pierdut de Iohannis în instanţă, pe numele statului român.
Pretext pentru “mazilirea” ministrului Justiţiei?
Se poate observa o similitudine de acţiune între demararea urmăriri penale “in rem” în dosarul carierei de notar public a lui Tudorel Toader şi alte dosare celebre cu miză politică maximă. Tot ca urmare a unui denunţ, formulat anul trecut de omul Monicăi Macovei, Mihai Poliţeanu, DNA a început urmărirea penală “in rem” pentru modul în care a fost emisă Ordonanţa de Urgenţă nr. 13, pentru modificarea unor articole din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală. Ulterior, Curtea Constituţională a stabilit că DNA a încălcat grav Constituţia, pentru că Parchetul nu poate ancheta oportunitatea emiterii unor acte normative de către Guvern. Ancheta, însă, şi-a atins scopul politic. Ordonanţa a fost retrasă, iar ministrul de atunci al Justiţiei, Florin Iordache, a demisionat. Ulterior, o parte a acestui dosar a fost declinat către Parchetul General, DNA a clasat partea rămasă aici, iar PÎCCJ a clasat, câteva luni mai târziu, toată speţa.
Un alt dosar care seamănă flagrant cu ce se întâmplă acum este cel prin care a fost “mazilită” Sevil Shaidehh, fost vicepremier al Guvernului României. Procurorii DNA s-au autosesizat, ca urmare a denunţului public făcut de fostul premier Victor Ponta, cu privire la modul în care, în 2013, Braţul Pavel şi Insula Belina au fost trecute, prin Hotărâre de Guvern, de la Apele Române la Consiliul Judeţean Teleorman, fiind închiriate de compania Tel Drum. DNA a vrut să ancheteze doi membri ai Guvernului, atât pe Sevil Shaidehh, cât şi pe Rovana Plumb, însă, pentru aceasta din urmă, Parlamentul a votat împotriva începerii urmăririi penale. Scopul politic a fost atins şi de această dată, Sevil Shaidehh demisionând din Guvern. Anul acesta ea a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu.
Ultimul dosar, cu privire la cererea lui Tudorel Toader de a practica profesia de notar public, pare a se înscrie în aceeaşi logică judiciară. În cazul său, însă, motivaţiile sunt mult mai puternice. Recent, ministrul Justiţiei a anunţat declanşarea procedurii de evaluare a activităţii procurorului general al României, Augustin Lazăr. Luna viitoare, evaluarea va fi gata, iar Tudorel Toader poate emite propuneri, inclusiv de revocare din funcţie.
De altfel, între procurorul general şi ministrul Justiţiei există mai multe conflicte mocnite, generate atât de controlul declanşat anul trecut la DNA, soldat cu revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi, cât şi cu propunerea altei persoane în locul lui Daniel Horodniceanu la şefia DIICOT. Apoi, Tudorel Toader a respins toate candidaturile pentru conducerea DNA, depuse de apropiaţii lui Kovesi, desemnând drept candidat pentru acest post o persoană care critică vehement politica penală din ultimii ani a DNA.
Ultimul conflict major între Tudorel Toader şi Augustin Lazăr a fost generat de dezvăluirea făcută de Darius Vâlcov cu privire la încheierea, în decembrie 2016, a unui protcol de cooperare între SRI, condus de Eduard Hellvig, şi Parchetul General, condus de Augustin Lazăr.
Tudorel Toader evaluează activitatea profesională a lui Augustin Lazăr. Evaluarea se poate solda cu o propunere de revocare din funcţie care nu poate fi refuzată de preşedintele României.
Parchetul condus de Augustin Lazăr cercetează penal dacă nu cumva prin cererea adresată Uniunii Notarilor Publici, Tudorel Toader s-a autofavorizat pentru a fi primit, fără examen, în această profesie. Deocamdată se cercetează doar presupusa faptă.