Oricât de mult ne-am maturiza, oricât de cinici am deveni în fața realității cotidiene, ceva din magia copilăriei se reașează în sufletele noastre în aceste zile, aducând cu sine nu doar amintirea dulciurilor ascunse în cizme, ci și o reînviere a credinței în bunătate, în puterea gesturilor simple și pure. Pentru o clipă, uităm de griji, de dezamăgiri, de zgomotul asurzitor al cotidianului și ne lăsăm purtați de visul că un Moș bun, cu barbă albă și ochi blânzi, ne va aduce ceea ce ne dorim cel mai mult.
Și, dacă în această seară magică, aș avea ocazia să-i șoptesc lui Moș Nicolae nu o dorință personală, ci o rugăciune pentru poporul meu, pentru România, cuvintele mi-ar veni din adâncul unui suflet românesc ce a vibrat, a suferit și a sperat alături de pământul acesta sfânt. Nu aș cere bogății materiale, nici putere vremelnică, ci ceva mult mai prețios, ceva ce nu poate fi cumpărat, dar fără de care nicio bogăție nu are sens: aș cere bunătate. O bunătate autentică, profundă, care să se așeze în inima fiecărui român. O bunătate care să ne facă să privim dincolo de diferențe, să ne întindem o mână unii altora nu doar în momentele de criză, ci în fiecare zi. Să ne aducă Moș Nicolae acea bunătate care să ne amintească de cine suntem cu adevărat: un popor cald, ospitalier, gata să-și ajute aproapele, un popor care știe să zâmbească chiar și printre lacrimi!
Aș vrea ca această bunătate să vindece rănile adânci ale neîncrederii, să risipească umbrele invidiei și să reconstruiască poduri acolo unde zidurile s-au înălțat mult prea sus. Să ne ajute să ne regăsim unitatea, nu una impusă, ci una născută din respect reciproc și din dragoste sinceră pentru țară! Fie ca lumina din ochii lui Moș Nicolae să ne lumineze sufletele și să ne arate calea către o Românie în care fiecare gest de bunătate este o promisiune pentru un viitor mai bun, o temelie solidă pe care să clădim împreună!
Dar dorința mea nu s-ar opri aici. Bunătatea, deși esențială, are nevoie de o soră mai mare și mai înțeleaptă pentru a-și îndeplini cu adevărat menirea: înțelepciunea. Și aici, gândul meu se îndreaptă cu o speranță amară, dar nestinsă, către o clasă politică a României care pare, de prea multe ori, rătăcită într-un labirint de interese personale, de orgolii și de luptă pentru putere. I-aș cere lui Moș Nicolae să le aducă în cizme, alături de bunătate, o doză imensă de înțelepciune. O înțelepciune care să le permită să vadă dincolo de orizontul scurt al unui mandat, dincolo de jocurile de culise și de promisiunile goale. O înțelepciune care să-i ghideze să pună întotdeauna interesul național deasupra celui personal sau de partid.
Aș vrea ca această înțelepciune să le deschidă ochii și mintea către nevoile reale ale oamenilor simpli, către provocările cu care se confruntă medicii, profesorii, muncitorii, antreprenorii, pensionarii. Să le inspire soluții durabile, nu cârpeli de moment. Să le lumineze calea spre decizii corecte, chiar și atunci când sunt dificile sau nepopulare! Aș cere ca bunătatea să le amintească de responsabilitatea sacră pe care o au față de fiecare cetățean, iar înțelepciunea să le arate cum să-și onoreze această responsabilitate cu integritate și viziune. Să le aducă Moș Nicolae acea capacitate de a învăța din greșeli, de a asculta vocile diverse ale societății și de a construi, nu de a distruge!
Este o dorință arzătoare, știu. Într-o lume în care politica este adeseori percepută ca un tărâm al compromisurilor și al oportunismului, să cer bunătate și înțelepciune pentru clasa politică poate părea naiv. Dar Moș Nicolae vine o dată pe an să ne reamintească tocmai de forța naivității pure, de puterea de a crede în idealuri. Și idealul unei Românii bine guvernate, cu politicieni luminați și dedicați, nu este un lux, ci o necesitate stringentă pentru supraviețuirea și prosperitatea noastră ca națiune.
Și tocmai pentru că prezentul pare de multe ori împovărat de greutăți și de un anume fatalism, rugămintea mea către Moș Nicolae ar culmina cu o viziune pentru viitor. Aș vrea ca, în noaptea asta magică, el să semene semințele unei noi generații de politicieni. O generație de români tineri, sau nu neapărat tineri ca vârstă, ci tineri în spirit, care să intre în viața publică având o altă mentalitate. Să fie o generație de politicieni modești, conștienți că funcția este un serviciu, nu un privilegiu. Să fie umili în fața misiunii lor și să-și amintească mereu că sunt slujitori ai poporului, nu stăpâni. Să le aducă Moș Nicolae o pasiune arzătoare pentru România, o dragoste sinceră pentru fiecare palmă de pământ și pentru fiecare român!
Această nouă generație de politicieni ar trebui să fie una dedicată excelenței, integrității și transparenței. Să fie oameni care își doresc să construiască nu pentru ei, ci pentru țară; oameni care înțeleg că viitorul României nu se joacă la mesele de negocieri obscure, ci se clădește prin muncă asiduă, prin dialog onest și prin respect pentru lege. Aș vrea ca ei să aibă cu o viziune clară, ancorată în valorile noastre tradiționale, dar deschisă spre inovație și progres, o viziune care să transforme România într-un exemplu de bună guvernare, într-un loc în care copiii noștri să-și dorească să rămână și să-și construiască viitorul.
Fie ca Moș Nicolae să le aducă acea putere interioară de a rezista tentațiilor, de a lupta pentru ceea ce este corect și de a nu se abate niciodată de la drumul cinstei! Să le ofere curajul de a fi diferiți, de a fi vocea onestității într-un cor al compromisului! Și, mai presus de toate, să le insufle acea bunătate și înțelepciune pe care am cerut-o pentru întreaga națiune, transformându-i în adevărați lideri, nu doar în figuri politice efemere.
Așadar, Moș Nicolae, în noaptea aceasta sacră, când aduci bucurie în casele tuturor, îți cer nu doar dulciuri și jucării pentru cei mici, ci speranță și direcție pentru o întreagă națiune. Așterne în cizmele României bunătate pentru sufletul poporului, înțelepciune pentru mintea conducătorilor și sămânța unei generații de politicieni demni, gata să-și slujească țara cu inima și cu mintea! Fă ca lumina sărbătorii tale să nu se stingă după o singură noapte, ci să ardă continuu, luminând calea spre o Românie mai unită, mai prosperă și mai demnă!


