Antreprenorii care susțin economia de mai bine de trei decenii au regândit noi strategii pentru afacerile pe care le conduc, au găsit în haos o logică și noi oportunități, mizând pe creștere. Redaptarea firmelor la noua realitate a însemnat în același timp adâncirea unor probleme aparent fără soluții, dar și confruntarea cu noua criză adusă de creșterea tarifelor la energie și gaze, la care s-au adăugat noi dificultăți fiscale și financiare.
Acesta este contextul care i-a adus la aceeași masă pe reprezentanții mediului de afaceri alături de decidenții politici, la dezbaterea Forumul Capitalului Românesc, ajuns la a cincea ediție, eveniment moderat de Alessandra Stoicescu, director executiv Intact Media Group, cel mai mare business autohton de media. La eveniment au participat Nicolae Ciucă, prim-ministrul României, Cosmin Marinescu, consilier prezidential, Adrian Câciu, ministrul Finanţelor, Dan Vîlceanu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marius Budăi, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Mihai Daraban, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Anca Vlad, preşedinte Fildas Group, Ştefan Vuza, preşedinte Chimcomplex, Gruia Stoica, preşedinte Grampet, Luchi Georgescu, preşedinte Beciul Domnesc Compania & Meda Prod, Omer Tetik, CEO Banca Transilvania, Fady Chreih, CEO Reţeaua de sănătate Regina Maria, Alexandru Mihai, managing partner Nordis Group, Cristian Preotu, fondator Le Manoir, Andreea Mihai, director executiv Niro Investment Group, Ion Sterian, director general Transgaz, Corneliu Pascu, preşedinte Iridex Group, dar și mulți alții.
Avem nevoie de investiții pentru a susține creșterea economiei, este unul dintre cele mai importante mesaje transmise de premierul Nicolae Ciucă, în deschiderea evenimentului găzduit de Intact Media Group. „Investiţiile sunt motorul creşterii pe care ne-o dorim în anii următori, România fiind unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor europene prin Programul Next Generation şi prin Cadrul Financiar Multianual, zeci de miliarde de euro investiţi în România ca stat membru al Uniunii Europene. Prin continuarea construcţiilor de autostrăzi, căi ferate şi mijloace de transport intermodal până în anul 2024, vom tinde către echilibrarea geografică a infrastructurii şi, desigur, dezvoltarea echilibrată a întregii ţări”, a declarat prim-ministrul. Oficialul s-a adresat antreprenorilor cu capital de investit să vină în întâmpinarea direcţiilor europene de dezvoltare în ceea ce priveşte economia verde. Este adevărat, economia nu a recuperat încă pierderile după greaua încercare adusă de criza sanitară. „Sectorul industrial nu a revenit încă la nivelul de dinainte de pandemie, iar perspectivele continuă să fie incerte, se preconizează că întreruperile lanțului de aprovizionare vor continua, afectând astfel producția. Și aici reamintesc criza semiconductoarelor, care se pare că nu se va încheia curând. Inflația generată de creșterea prețurilor la materialele prime și energie ne preocupă și au fost deja adoptate măsuri pentru a sprijini pe termen scurt companiile, a mai spus șeful Guvernului.
Chiar și în acest context, pot să apară oportunități, prin valorificarea mai bună a potenţialului local, este de părere consilierul prezidențial Cosmin Marinescu. „Consider că trebuie să ne uităm cât se poate de atent la oportunităţile de export, în condiţiile în care, de exemplu, între primii 500 de exportatori se regăsesc doar 68 de companii cu capital românesc. În acest sens, e mai necesară ca oricând o strategie pragmatică de promovare şi de creştere a exporturilor”, a declarat Cosmin Marinescu. Dezvoltarea nu este îsă posibilă fără capitalul uman, o problemă devenită cronică în economie. Consilierul prezidențial a amintit de exodul românesc al forței de muncă din ultimii 30 de ani. „Trebuia să ne gândim cum putem readuce, înapoi în ţară, acest capital uman românesc, care este în opinia mea cea mai valoroasă componentă a capitalului românesc. Trebuie să fim însă convinşi că şi în România se poate. Avem numeroase exemple de întreprinzători români care conduc afaceri de succes, care dezvoltă capitalul românesc prin informaţii, prin progres tehnologic”, a explicat reprezentantul Administrației Prezidențiale.
O soluție pentru întoarcerea românilor plecați la muncă peste hotare ar fi salariile mai mari, spune Marius Budăi, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale. „Toată lumea îşi doreşte să avem scutiri de taxe şi de impozite, dar trebuie să ne gândim şi la cum majorăm veniturile angajaţilor noştri să îi atragem să vină acasă. Concurenţa pe piaţa muncii este extrem de crâncenă”, a declarat oficialul. Pentru început, se anunță a fi abordate problemele cu care se confruntă industria ospitalității, care și-a trimis reprezentanții în grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Muncii.
Criza acută de talente este doar o problemă, însă economia trebuie privită în ansamblu pentru a găsi rezolvări. Realitatea este că România se află într-o situaţie de dezechilibru major pe marii indicatori macroeconomici, a declarat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. „Avem de multe ori tendinţa să nu ne uităm şi pe indicatorii microeconomici sau sectoriali să vedem decalajele de echilibru dintre factori de producţie componenţi ai oricărui business. Eu cred că unde trebuie să lucrăm este la instrumentele de echilibrare sectorială sau integrată sau parteneriatul acesta dintre noi trebuie să ducă la o legiferare mai favorizantă dezvoltării capitalului românesc, mediului de afaceri românesc”, a spus Adrian Câciu. În aceste condiții, construirea bugetului pentru anul viitor s-a dovedit un demers cu atât mai dificil. „Un ochi râde, unul plânge atunci când faci bugetul, pentru că (…) se reclamă faptul că nu sunt reglaje foarte puternice pe zona socială. Nu sunt pentru că, deocamdată, producătorul de valoare adăugată care poate ţine în spate toată ţara nu este într-o zonă de stabilitate”, a explicat oficialul.
Iar stabilitatea este și mai greu de atins pe fondul creșterii explozive a facturilor la energie și gaze, situația cu care se confruntă atât consumatorii individuali, cât și mediul de afaceri. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, promite să ajute economia prin posibilitatea încheierii de contracte bilaterale pe termene mai lungi. „Dacă nu ai un contract pe termen lung, trebuie să se gândească să facă acele contracte pe termen mai mare. Avem în circuitul de avizare o Ordonanţă de transpunere a unei Directive, ce va fi aprobată până la sfârşitul anului, prin care se va permite încheierea de contracte bilaterale pe termene lungi pentru predictibilitate”, a declarat oficialul.
În noul context dificil al scumpirii gazelor, România poate să își joace cartea prin luarea deciziilor în domeniul asigurării resurselor energetice. „Ca să devii jucător regional, trebuie să ai infrastructură, iar la ora actuală avem această infrastructură, una dintre cele mai moderne, între primele patru din Uniunea Europeană. Am mărit interconectările cu celelalte state, gazul trebuie să circule dintr-o țară în alta, dintr-o zonă în alta”, a declarat Ion Sterian, directorul Transgaz. Din păcate, interconectorul de 82 de kilometri dintre Bulgaria și Grecia, o investiție de 220 de milioane de euro, așteaptă de 14 ani să fie realizat, ceea ce ar permite diversificarea surselor de gaze și pentru țara noastră.
Sunt măsuri și planuri care deocamdată nu vor produce efecte pentru cei care fac să se miște motorul economiei. Luchi Georgescu, președinte Beciul Domnesc Compania & Meda Prod, a exemplificat cum se traduc facturile la utilități în economia unei mari afaceri. „Firmele mele din grup au o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro pe an. Nu este posibil să am mai mult de 8% din cifra de afaceri afectată pe anul viitor pentru că energia la contractul pe care am reușit să îl închei doar pentru șase luni are o creștere de 108%, iar gazele au o creștere de 99%”, a declarat antreprenoarea. Toate aceste creșteri aduc automat scumpiri pe tot lanțul de producție, după cum indică nivelul inflației, o altă problemă menționată de Luchi Georgescu. Aceasta a solicitat măsuri concrete din partea Guvernului, mai ales în ceea ce privește găsirea de forță de muncă. „Sunt niște probleme pe care un guvern proaspăt nu le poate rezolva nici acum, nici pe termen mediu, dar ele trebuie luate în seamă și rezolvate în niște timpi, adică trebuie să te ocupi de ele, nu doar declarativ”, a adăugat Luchi Georgescu.
La lipsa forței de muncă se adaugă și infrastructura feroviară deficitară, ceea ce afectează competitivitatea afacerilor, spune Gruia Stoica, preşedintele Grampet, cel mai mare grup feroviar și operator logistic privat din România şi Europa Centrală şi de Sud-Est. „Astăzi, trenurile noastre circulă cu 17 km pe oră, traversând România de la portul Constanţa până la graniţa cu Ungaria, în 5 zile, poate şi mai mult. În comparaţie cu ţările din Vest, aceeaşi distanţă o parcurgem în 12 ore”, a explicat Gruia Stoica. O situație care afectează și volumul mărfurilor transportate pe calea ferată. „În 1990, pe căile ferate din România circulau 250 de milioane de tone de marfă, astăză ne chinuim efectiv să depășim 50 de milioane de tone”, a menționat președintele Grampet.
Răspunsul ar putea veni de la noile generații, este de părere Anca Vlad, cea care conduce grupul Fildas – Catena, cel mai mare holding din domeniul farmaceutic. „Lucrurile bune pentru viitor le-am găsit în tânăra generație. Sunt uimită de modul lor de a gândi, diferit de al nostru, și care este extrem de creativ și care găsește soluții. Deci acolo văd eu potențialul”, a declarat antreprenoarea. Aceasta a vorbit și despre o mai mare nevoie de implicare a tinerilor. „Mi-aș dori mult ca și tinerii de astăzi să simtă efervescența și nebunia acestei lumi noi care se recreează, pentru că va exista o lume post-pandemică pentru care trebuie să ne pregătim”, a mai spus Anca Vlad.
Deficitul de forţă de muncă ar putea fi tratat prin realizarea unui plan naţional privind strategia forţei de muncă, a propus Fady Chreih, CEO Reţeaua de Sănătate Regina Maria. Acesta a menționat rolul sistemului privat de sănătate în crearea de locuri de muncă și păstrarea angajaților valoroși în țara în care au fost educați. „Realizarea de infrastructură medicală, păstrarea forței de muncă și speranța către o sănătate mai bună pentru români credem că se datorează și sistemului medical privat”, a declarat Fady Chreih. În prezent, 1,62 de milioane de români sunt abonați la clinici private din țară, ceea ce generează peste 800 de milioane de euro valoare adaugată pe lanțul valoric în economie.
Nu numai sănătatea populației este importantă, ci și sănătatea mediului în care trăim. Iar România are mare nevoie să își revizuiască planul național de gestiune a deșeurilor, este de părere Corneliu Pascu, președintele Iridex Group. „Deșeurile reprezintă încă o problemă nerezolvată în România. Este ca vaccinarea, este necesară, dar nu o putem face. De 10 ani, România încearcă să pună în practică programe naționale de gestiune a deșeurilor, de master planuri regionale sau județene și nu reușim să le punem în funcțiune, deși un număr de 35 de proiecte mari au fost finanțate din fonduri europene”, a declarat Corneliu Pascu. Omul de afaceri a subliniat situația gravă cu care se confruntă comunitățile din cauza milioanelor de tone de deșeuri de plastic care nu sunt duse nicăieri în vederea eliminării sau a reciclării.
Dar economia are nevoie și de finanțare pentru a se dezvolta, iar sectorul bancar joacă un rol important în susținerea companiilor, dar și a statului. „Sistemul bancar românesc a dovedit că este parte a soluției de care este nevoie, vrem să fim parte din soluție, tot sistemul bancar a crescut finanțările, ceea se s-a vazut în creșterea Produsului Intern Brut”, a declarat Omer Tetik, CEO Banca Transilvania. Însă și băncile au aceleași nevoi ca întregul mediu de afaceri. „Cel mai mult avem nevoie de predictibilitate și consecvență, schimbările cu câteva săptămâni înainte de închiderea anului sunt foarte importante”, a adăugat bancherul.
Sunt probleme pe care mediul de business speră să le rezolve printr-o mai bună comunicare cu Guvernul. Ştefan Vuza, preşedintele Chimcomplex, principalul producător şi furnizor de substanţe chimice vitale din regiune, i-a propus premierului alegerea unor consilieri onorifici din rândul antreprenorilor cu scopul unei informări mai bune. „Vrem să comunicăm mai mult, mai des, mai curat, fără interpretări, cât mai transparent și eficient, iar toate acestea se pot face printr-o instituție a consilierului onorific. Nu vrem titluri, ci doar un instrument adecvat prin care să comunicăm mai des”, a declarat omul de afaceri. O solicitare la care prim-ministrul a promis că se va gândi în perioada următoare.
Comunicarea este și dorința investitorilor din domeniul imobiliar, care astăzi se confruntă cu o modificare importantă privind pragul de 5% la TVA, extins la 140.000 de euro. Alexandru Mihai, managing partner Nordis Group, a solicitat reanalizarea acestei măsuri de către autorități. „Măsura poate duce la îmbunătățirea sectorului imobiliar, care este unul dintre cei mai mari contributori la Produsul Intern Brut”, a declarat acesta. În prezent, compania dezvoltă cel mai mare proiect de pe litoralul românesc, cu peste 700 de camere de hotel.
O altă companie din domeniul investițiilor imobiliare, Niro Investment Group, s-a îndreptat spre Maldive, acolo unde va construi două resorturi, unul de familie și unul exclusivist. „Este o surpriză, nu mulți investitori români se încumetă sa meargă atât de departe și într-o destinație atât de exotică”, a declarat Andreea Mihai, director executiv Niro Investment Group.
De altfel, România poate câștiga mult tocmai prin intermediul industriei ospitalității, prin așa-numita diplomație gastronomică, este de părere Cristian Preotu, fondator Le Manoir. Pentru aceasta, este nevoie de implicarea statului, pentru o clarificare din partea instituțiilor internaționale pentru a putea intra în legătură cu ghidurile internaționale de profil. „În România putem să mâncăm bine, există restaurante foarte bune, sunt clienți pentru aceste restaurante”, a adăugat Cristian Preotu.
De la marile probleme macroeconomice până la dificultățile cotidiene din viața oricărei companii, toate pot fi rezolvate prin comunicare, implicare și colaborarea părților, a mediului de afaceri și a statului, cei doi actori din economie. Este mesajul pe care Alessandra Stoicescu, director executiv Intact Media Group, l-a transmis premierului cu ocazia acestui eveniment important care a adus la aceeași masă companii care cumulează cifre de afaceri de aproximativ 50 de miliarde de lei și 100.000 de angajați. „Cât de mult reușește statul să nu încurce, dacă nu să ajute, cred că acesta ar fi mesajul. Dacă puteți ajuta, vă rugăm să o faceți, în sensul legislației care este importantă pentru evoluție și dezvoltare sau măcar nu ne încurcați, nu stricați ceea ce există deja”, a declarat Alessandra Stoicescu.
Dezbaterea „Forumul Capitalului Românesc” - ediția a cincea a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de Niro Investment Group, Grampet Group, Nordis Group, Rețeaua de Sănătate Regina Maria, Ford, Banca Transilvania, MedLife, Scandia Food, CEC Bank, Transgaz, GreenPoint Management și Green Ambalaje, Beciul Domnesc Compania, Hidroelectrica, Soceram, Jidvei, Chimcomplex, Le Manoir, Nuclearelectrica, Construcții Erbașu, EximBank.