Prezența la urne a fost cea mai ridicată din 2004 încoace, ceea ce înseamnă că rezultatele din primul tur al prezidențialelor au impulsionat foarte mult atât partidele intrate în competiție, cât și simplii alegători, să iasă din case și să-și exercite, în mai mare măsură decât au făcut-o altă dată, dreptul la vot. Cum a evoluat parlamentarismul în România de după Revoluție, ce partide au câștigat, de-a lungul timpului, și cu ce procente alegerile parlamentare, dar și ce alianțe s-au făcut și s-au desfăcut în ultimele trei decenii urmează să aflăm în cele ce urmează.
Primele alegeri libere din România, după Revoluția din decembrie 1989, care au ales primul Parlament democratic, au avut loc în data de 20 mai 1990 dată cunoscută și sub numele de „Duminica orbului”. 17.200.722 de cetățeni români cu drept de vot erau așteptați, pentru prima dată după zeci de ani de communism, să vină la urne pentru a-și exprima opțiunea politică, având, tot pentru prima dată în ultimele decenii, posibilitatea să opteze între mai multe forțe politice.
Prezența la urne a fost una istorică, la secțiile de votare venind, atunci, 14.826.616 alegători, reprezentând 86,19% din totalul celor înscriși în listele electorale permanente. Tot pentru prima dată, acești alegători au avut posibilitatea să aleagă pentru un parlament bicameral, după ce, în perioada comunistă, exista un legislativ format dintr-o singură cameră, denumită „Marea Adunare Națională”.
La Senat, Frontul Salvării Naționale a obținut, în 20 mai 1990, 67,02 la sută din voturi și 91 de mandate, iar la Camera Deputaților 61,31% din voturi și 263 de mandate. Pe locul al doilea, la Senat, s-a situat UDMR, cu 7,2% și 12 mandate, iar la Camera Deputaților cu 7,23% și 29 de locuri de parlamentar. Al treilea partid care intra în noul Parlament era Partidul Național Liberal, cu un scor de 7,06% și 10 mandate la Senat și cu 6,51% și 20 de locuri la Camera Deputaților. Alte partide care au intrat în legislativ au fost Mișcarea Ecologistă din România (MER), PNȚCD, Partidul Ecologist Român (PER), la care se adaugă un loc de senator pentru independentul Antonie Iorgovan. Legislativul rezultat din primele alegeri libere din România număra 515 parlamentari.
Scrutinul a fost repetat după doi ani
Doi ani și jumătate mai târziu, la data de 26 septembrie 1992, aveau loc din nou alegeri parlamentare, care, după acest moment, aveau să se repete la fiecare patru ani. La Senat, lucrurile rezultate în urma votării au dat un FDSN la 28,29%, un CDR la 20,16%, un FSN la 10,38%, un PUNR la 9,12%, un UDMR la 7,08%, un PRM la 3,85%, un PDAR la 3,3% și un PSD la 3,18%.
La Camera Deputaților, FDSN a luat 27,72%, CDR a luat 20,01%, FDSN a luat 10,19%, PUNR la 7,72%, UDMR la 7,46%, PRM la 3,89% și PSM la 3,04%.
În urma alegerilor parlamentare din anul 1992, Legislativul a numărat 484 de senatori și deputați.
În 3 noiembrie 1996, a avut loc prima schimbare majoră a puterii din România de după 1989. După șase ani cu FSN-FDSN și Ion Iliescu la frâiele puterii, Opoziția a câștigat alegerile.
La acel moment, în listele electorale permanente figurau, cu drept de vot, 17.218.654 de alegători. Din aceștia, au venit la urne 13.088.388 de alegători, reprezentând un procent de 76,01% din total.
Convenția Democrată (CDR) obținea un scor istoric, la Senat, de 30,07% și 53 de mandate, iar la Camera Deputaților obținea un scor de 30,17% și 122 de mandate, devansând PSDR, care a luat, la Senat, 23,98% și 41 de mandate, iar la Camera Deputaților a obținut un scor de 21,52% și 91 de mandate.
În 1996, Parlamentul și-a ales 486 de senatori și deputați. Lista a continuat cu USD, care, la Senat, a luat 13,16% și 23 de locuri, iar la Camera Deputaților a luat 12,93% și 53 de locuri. Pe locul al patrulea s-a clasat UDMR, care a luat la Senat 6,82% și 11 locuri, iar la Camera Deputaților a luat 6,64% și 25 de locuri. Partidul România Mare, condus de Corneliu Vadim Tudor, a obținut, în 1996, la Senat, 4,54% și 8 mandate, iar, la Camera Deputaților, 4,46% și 19 mandate. Pe ultimul loc eligibil s-a situat PUNR, cu 4,22% și 7 mandate la Senat și cu 4,46% și 18 mandate la Camera Deputaților.
Schimbarea schimbării din anul 2000
Se poate observa că, până în 1996, inclusiv, pragul electoral pentru accederea în Parlament era sub procentul de 5 la sută, însă, odată cu alegerile parlamentare din anul 2000, acest prag a fost stabilit la 5% pentru partide.
Anul 2000 a venit cu a doua schimbare în istoria parlamentarismului românesc de după 1989, când, după patru ani de guvernare de „dreapta”, românii au ales să revină la o guvernare de „stânga”. Scrutinul a avut loc la data de 26 noiembrie 2000, când în listele electorale permanente erau înregistrați 17.699.727 de alegători cu drept de vot. Prezența a fost de 65,31%, adică 11.559.458 de persoane.
La Senat, PDSR a câștigat primul loc, cu 37,09% și 65 de mandate, iar la Camera Deputaților, cu 36,61% și 155 de mandate. Locul al doilea a fost ocupat de Partidul România Mare, care, la Senat, a obținut 21,01% și 37 de mandate, iar la Senat, 19,48% și 94 de mandate. Pe scena politică a apărut, atunci, ca și competitor electoral, Partidul Democrat (PD), care a luat, la Senat, 7,58% și 13 mandate, iar la Senat 7,03% și 31 de mandate.
Partidul Național Liberal (PNL) obținea, în anul 2000, la Senat, 7,48% din voturi și 13 mandate, iar la Camera Deputaților, 6,89% și 30 de mandate. Ultimul loc în Parlament era ocupat de UDMR, cu 6,9% și 12 locuri la Senat și cu 6,8% și 27 de locuri la Camera Deputaților.
Alianțele făcute pentru câștigarea alegerilor, desfăcute în mod violent după
Odată cu alegerile parlamentare din anul 2004, a apărut „moda” alianțelor politice și electorale, atât pe partea stângă, cât și pe partea dreaptă a eșichierului politic. În urmă cu exact 20 de ani, în listele electorale permanente figurau, cu drept de vot, 18.449.344 de alegători, iar la urne s-au prezentat 10.794.653 de persoane, reprezentând un procent de 58,5% din total.
Alianța PSD + PUR a luat, la Senat, 37,16% din voturi, iar la Camera Deputaților 36,64% din voturi. Pe locul al doilea s-a situat Alianța D.A. PNL-PD, care, la Senat, a obținut un scor de 31,71%, în timp ce la Camera Deputaților a obținut 31,26%. Partidul România Mare scotea, în anul 2004, un scor mult sub rezultatele din urmă cu patru ani. La Senat, PRM a obținut 13,63%, iar la Camera Deputaților a luat 12,93%. UDMR lua, la Senat, 6.26%, iar la Camera Deputaților 6,2%.
Cu un an înaintea încheierii primului mandat al lui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, în data de 30 noiembrie 2008, au avut loc, din nou, alegeri parlamentare în România. Erau înscriși în listele electorale permanente 18.464.274 de alegători în listele electorale permanente, din care, la urne, s-au prezentat 7.238.871 de persoane (58,47%).
Și de această dată, Alianța PSD + PC a obținut primu loc, la Senat, cu 34,16% și 51 de mandate, iar la Cameră cu 33,1% și 115 mandate. Pe locul al doilea, s-a clasat partidul prezidențial, PDL, care a luat, la Senat, 33,57 și 49 de mandate, iar la Camera Deputaților a obținut 32,4% și 114 mandate. Partidul Național Liberal se clasa pe locul al treilea, cu 18,74% și 28 de mandate la Senat și cu 18,6% și 65 de locuri în Camera Deputaților. UDMR a luat, atunci, 6,39% și 9 mandate la Senat și 6,22% și 22 de locuri la Camera Deputaților.
USL, cel mai puternic proiect politic din istoria postdecembristă
Data de 9 decembrie 2012 a reprezentat sfârșitul dominației regimului Băsescu în România, alegerile venind la finalul unui an în care nou-constituita Uniune Social-Liberală (USL), alcătuită din PSD, PNL și PC, a dărâmat prin moțiune de cenzură două guverne „portocalii” și l-a suspendat din funcție pe președintele României, pentru încălcarea gravă a Constituției.
Pentru alegerile parlamentare, în listele electorale permanente erau înregistrate 18.423,066 de persoane cu drept de vot, din care și-au exercitat acest drept 7.694.080 de alegători.
Uniunea Social-Liberală a obținut, atunci, la Senat, 60,1% din voturi și 122 de mandate, iar, la Camera Deputaților, 58,63% ți 273 de mandate. Un rezultat istoric, cu care niciun partid sau alianță electorală nu s-a mai întâlnit până în prezent. ARD din care făcea parte și partidul lui Traian Băsescu, PDL, a luat, la Senat, 16,7% și 22 de mandate, iar la Camera Deputaților 16,5% și 56 de mandate.
Apărea, ca partid parlamentar nou, PP-DD, care, la Senat, a luat 14,65% și 21 de mandate, iar, la Camera Deputaților, a primit 13,99% din voturi și 47 de mandate. UDMR lua, la Senat, 5,23% și 9 locuri în Parlament, iar, la Camera Deputaților, 5,13% și 18 locuri.
Social-democrații au câștigat ultimele două rânduri de alegeri legislative
Un alt moment istoric a fost la alegerile parlamentare din anul 2016, când, după multă vreme, un singur partid a reușit să capaciteze aproape jumătate din voturile celor care s-au prezentat la scrutinul electoral. Aceste alegeri au avut loc în data de 11 decembrie 2016, când, în listele electorale permanente, erau înregistrate 18.403.044 de persoane, din care, la vot, s-au prezentat efectiv 7.261.300 de alegători, reprezentând 39,46%.
PSD a obținut, la Senat, 45,68% din voturi și 67 de mandate, iar, la Camera Deputaților, 45% și 154 de mandate. Pe locul al doilea s-a clasat PNL, cu 20,42% și 30 de mandate la Senat și cu 20% și 69 de mandate la Camera Deputaților. Un nou partid apărut pe piață, USR, lua, la Senat, 8,92% și 13 mandate, iar, la Camera Deputaților, 9% și 30 de mandate. Următorul partid intrat în Legislativ era UDMR, cu 6,24% și 9 locuri la Camera Deputaților.
La aceleași alegeri parlamentare din anul 2016, au mai făcut pragul electoral alte două partide noi. Este vorba despre ALDE, condus de ex-liderul PNL Călin Popescu Tăriceanu, care a obținut, la Senat, 6,021% și 9 mandate, iar, la Camera Deputaților, 5% și 20 de mandate, precum și PMP, partid înființat de Traian Băsescu, care, la Senat, a obținut 5,65% și 8 mandate, iar, la Camera Deputaților, a luat 5% și 18 mandate.
Ultimele alegeri parlamentare au avut loc, în plină pandemie de Covid-19, în data de 6 decembrie 2020, când a fost ales Legislativul ce urmează să-și încheie mandatul pe data de 21 decembrie 2024. Au fu fost înregistrate în listele electorale permanente 18.964.642 de persoane, din care s-au prezentat la urne 6.057.744 de persoane, reprezentând un procent de 33,3% din liste.
PSD obținea, acum patru ani, la Senat, 29.32% și 47 de mandate, iar, la Camera Deputaților, 28,90% și 110 mandate. Pe locul al doilea s-a clasat PNL, cu 25,58% și 41 de mandate la Senat și cu 25,18% și 93 de mandate la Camera Deputaților. USR intra, pentru a doua oară, în Parlamentul României, cu un scor de 15,86% și 25 de mandate la Senat și cu 15,37% și 55 de mandate la Camera Deputaților.
Noua „stea” a politicii, acum patru ani, era partidul AUR, care, la Senat, obținea 9,17% și 14 mandate, iar la Camera Deputaților 9,08% și 33 de mandate. UDMR a închis clasamentul, cu 5,89% și 9 mandate, la Senat, și cu 5,74% și 21 de mandate la Camera Deputaților.