Opera, un ulei pe pânză cu dimensiuni mari, de 75x60 cm, a fost intitulată de artist, lângă semnătura sa, „Nicolau Ursu Horia (1784)”. Inedită, descoperită întâmplător în Franța în 2022, a mai avut parte doar de o ieșire în public, anul trecut, când descoperirea a fost expusă entuziast, pentru o scurtă perioadă, la Galeria de Artă Românească a Muzeului Național Brukenthal din Sibiu (noiembrie 2023 – aprilie 2024), după ce a beneficiat de o restaurare realizată de artiștii-specialiști ai renumitei instituții.
Valorosul portret este înfățișat pentru prima dată iubitorilor de istorie și de artă din București, de data aceasta în cadrul expoziției prilejuite de Licitația de Toamnă de la Artmark, ce s-a deschis la Palatul Cesianu-Racoviță și este disponibilă spre vizitare, până în seara licitației, cu intrare liberă, zilnic (de luni până duminică), în intervalul orar 10.00-20.00.
Cu studii la Viena și Budapesta, Ioan Costande, născut în apropierea Sebeșului, la Rahău (jud. Alba), s-a afirmat rapid ca litograf priceput al epocii sale, abordând o tehnică academistă (de altminteri, portretul în ulei al lui Horea este semnat „Ioan Costande P.A.”, adică „Pictor Academist”, titlu pe care îl purta cu mândire în epocă, fiind extrem de puțini românii care absolviseră o facultate de arte). A fost profesor la Institutul „Terezianum” din Sibiu, din 1841, și participant la Revoluția din 1848, în calitate de comandant al gărzilor civile din Ocna Sibiului. Ca revoluționar, i-a avut între colegi și pe ceilalți pictori academiști ai vremii, cu toții alăturați Revoluției, personalități precum Ion Negulici, C.D. Rosenthal, Mișu Popp și Barbu Iscovescu, alături de care a realizat portrete-efigii închinate figurilor istorice remarcabile ale epocii, toate vectori ai luptei pentru libertate și egalitate în drepturi, simboluri ale Revoluției de la 1848 – Avram Iancu, Horea, Crișan, George Barițiu.
Cum de-a lungul timpului s-au păstrat foarte puține dintre lucrările realizate de Ioan Costande în ulei, pictura de față este cu adevărat o raritate și o mărturie neprețuită a măiestriei picturale a artistului.
Una dintre figurile istorice importante ale României, Vasile Ursu Nicula (cunoscut drept Horea) a fost conducătorul Răscoalei de la 1784 din Transilvania, mișcarea socială și politică care a precedat Revoluția. Era unul dintre puținii știutori de carte ai comunității, așadar și-a asumat statutul de „avocat al țăranilor” și a avut un rol important în pornirea răscoalei. În această pictură, Horea a fost reprezentat sobru și demn, precum un aristocrat al Transilvaniei – o atitudine justă și exactă, judecând după mărturiile vremii. Sătenii din Țara Moților s-au bizuit pe iscusința sa pentru prezentarea, în fața împăratului austriac Iosif al II-lea, a nemulțumirilor acumulate de ei. Constrângerile feudale impuse (creșterea numărului zilelor de muncă, a valorii dărilor obligatorii) și lipsa unui răspuns din partea celor aflați la putere i-au împins pe țăranii iobagi care chestionau statutul de „tolerați” să se revolte.
Români, maghiari și sași, printre care se aflau atât meșteșugari, preoți, precum și mineri, și-au unit forțele în răscoala care a căpătat un caracter național și s-a întins pe o perioadă de doar câteva luni, la sfârșitul lui 1784. Mișcarea a avut un mare ecou în Europa, lucru confirmat și prin numărul mare de gravuri cu chipurile celor trei conducători – Horea, Cloșca și Crișan – care au circulat în Europa Centrală. În secolul al XIX-lea existau numeroși români transilvăneni care aveau în casă, pe perete, chipurile lui Horia și Cloșca, lucru menționat de A. de Gerando și de I. Selegeanu, în 1868.
Acuzat de rebeliune, Horea a fost închis, alături de corevoluționarii Cloșca și Crișan, la Alba Iulia. Se spune că în timpul întemnițării celor trei, mai mulți pictori austrieci i-au vizitat pentru a le realiza portretele (dintre care îi amintim pe Franz Neuhauser și Anton Steinwald - al cărui ulei este în colecția Muzeului Național de Istorie al României). Sfârșitul lui Horea a fost unul brutal, acesta fiind executat alături de Cloșca prin tragerea pe roată, metodă de execuție – abolită ulterior din codul penal austriac – ce avea menirea de a înspăimânta țărănimea iobagă care se revoltase anterior. Ecourile acestei răscoale vor ajunge în mai multe țări europene, care vor prezenta în publicațiile vremii crunta succesiune a întâmplărilor.
Licitația intitulată „Top 100 mari maeștri ai artei românești” prezintă și o importantă colecție de artă, cea a soților Costin Murgescu, diplomat și economist, ambasador al României la ONU, și Ecaterina Oproiu, publicistă și cineastă, imaginea, pentru generațiile ’70-’90, a revistei „Cinema”, apoi a emisiunii „Telecinemateca”.
Între multele capodopere conținute de această colecție, evidențiem câteva mici serii de autori, dintre cei mai râvniți de muzee și lumea colecționarilor patenți, precum Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza ori Ion Țuculescu. Iată doar câteva: picturile intitulate „Maternitate”, de Nicolae Tonitza, „Eleganță”, de Nicolae Grigorescu, și „Fluturi”, de Ion Țuculescu
Licitația de Toamnă: „Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești” va avea loc la Palatul Cesianu-Racoviță în data de 22 octombrie (ora 19.00) și va fi marcată de un eveniment de gală cu tema „Fall in love… with art”. Pentru că nu ai cum să nu te îndrăgostești de artă de îndată ce treci pragul Palatului Cesianu-Racoviță.