Ministerelor implicate în elaborarea noilor proiecte li s-au impus termene-limită pentru realizarea lor. Pe listă figurează o nouă modificare a Codului Fiscal, după ce ultima a fost operată anul trecut, când în 27 octombrie 2023 s-a publicat în Monitorul Oficial Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, cunoscută și sub numele de legea austerității.
Cel mai scurt termen îl are Ministerul Energiei, care luna aceasta trebuie să depună proiectul de lege referitor la promovarea eficienței energetice în ceea ce privește serviciile de încălzire și răcire.
Prin această lege va fi sporit rolul prosumatorilor în producţia de energii regenerabile, inclusiv compensarea cantitativă a volumelor livrate şi consumate din reţea. Prin noua legislație, Executivul va permite asociațiilor de locatari din clădirile rezidențiale să producă și să vândă excesul de energie solară și, eventual, eoliană în forme mai flexibile. Aceasta se va realiza prin crearea unor scheme de contorizare netă, simplificarea procedurilor de racordare și introducerea de stimulente. Între altele, măsura va clarifica și cadrul responsabilităților dintre autoritățile centrale și locale pentru gestionarea sectorului de încălzire și răcire şi va extinde aplicarea Legii privind guvernanța corporativă la furnizorii de termoficare.
Totodată, proiectul va include o revizuire a cadrului pentru a asigura sustenabilitatea și trasabilitatea biomasei, pentru a preveni orice impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversității şi pădurilor. De asemenea, va diversifica mixul energetic în sectorul încălzirii și răcirii, utilizând alte materii prime decât biomasa forestieră. Aceste măsuri sunt prezentate ca recomandări în Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), prin care România își propune să încurajeze prosumatorii, încă din anul 2020: „Legislația privind prosumatorii de energie din resurse regenerabile să permită blocurilor de apartamente și asociațiilor de locatari aferente să producă și să vândă excesul de energie solară și, eventual, eoliană în forme mai flexibile, prin crearea unor scheme de contorizare netă, simplificarea procedurilor de racordare și introducerea de stimulente și sprijin financiar”.
Legea contra finanțării terorismului, din nou schimbată
În ceea ce privește Ministerul Finanțelor, în dreptul lui figurează mai multe priorități legislative. Una dintre acestea se referă la combaterea spălării banilor. În actuala sesiune parlamentară, Guvernul vrea să fie adoptat Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Prin proiectul legii se are în vedere eliminarea deficiențelor consemnate în raportul de evaluare mutuală a României, care a fost adoptat în cadrul celei de-a 65-a Reuniuni plenare Moneyval (mai 2023). Potrivit ultimului raport, România nu are o strategie națională pentru combaterea spălării banilor și a combaterii finanțării terorismului care să asigure o abordare consecventă a fenomenului. Cele mai răspândite infracțiuni interne depistate în România, se arată în raport, sunt evaziunea fiscală, corupția, frauda, infracțiuni cibernetice, contrabandă, traficul de persoane și trafic de droguri. În plus, un număr semnificativ de infracțiuni împotriva mediului sunt raportate fiecare an. În prezent, România se află în faza de monitorizare a Moneyval, urmând ca în luna noiembrie 2024 să înainteze propuneri de reevaluare a ratingurilor pentru care au fost primite calificative de PC (parțial conform). În vederea pregătirii raportului de monitorizare, România va furniza Secretariatului Moneyval un raport actualizat privind progresele înregistrate, care să prezinte acțiunile pe care le-a întreprins sau pe care le întreprinde pentru a elimina deficiențele constatate. Termenul de prezentare în Guvern este luna aprilie 2024.
Guvernul Orban a gafat pe nervii micilor întreprinzători
Aplicarea acestei legi a stârnit la vremea respectivă nemulțumirea mediului de afaceri, care a fost obligat să depună anual o declarație care să ateste care este beneficiarul real al entității și asta în condițiile în care față de anul precedent nu erau înregistrate modificări în structura firmelor. La data intrării în vigoare a acestei legi, promovate pe vremea Guvernului Orban și când portofoliul de la Finanțe era deținut de Florin Cîțu, nu mai puțin de 978.000 de SRL-uri, asociații, fundații etc. au fost obligate să facă această declarație care a creat un mare haos. Ulterior, Guvernul a trebuit să recunoască faptul că a greșit și a venit cu o modificare legislativă în sensul că nu era nevoie de o declarație anuală, dacă nu se modifica nimic în structura companiei față de anul precedent. Guvernul recunoștea astfel că „legea instituie nejustificat aceleași obligații și pentru restul de 96,3% din SRL-uri unde beneficiari reali sunt ușor de determinat pe baza datelor înregistrate deja”. De asemenea, România s-a ales, la vremea respectivă, și cu o procedură de infringement, pentru că în timp ce trimitea să facă această declarație aproape un milion de firme minuscule, a avut grijă să excepteze de la această obligație companiile cu capital majoritar de stat.
Codul Fiscal se pregătește de o nouă modificare
Pînă în luna mai, Ministerul Finanțelor trebuie să depună la Guvern proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, proiect care vizează transpunerea în legislația națională a prevederilor unor directive europene. În principal, măsurile vizează:
- definirea unei noi sfere de aplicare a scutirii pentru mici întreprinderi.
În cadrul regimului, scutirea va fi disponibilă și pentru întreprinderile eligibile din Uniunea Europeană, nestabilite în România. Totodată, întreprinderile stabilite în România vor putea aplica regimul special de scutire pentru mici întreprinderi în alte state membre ale Uniunii Europene, în anumite condiții;
- transpunerea prevederilor europene referitoare la:
– stabilirea locului prestării pentru evenimente transmise pe internet sau puse la dispoziție printr-o altă modalitate virtuală;
– cotele de TVA aplicabile livrărilor de obiecte de artă, de obiecte de colecție și antichități respectiv importului acestor bunuri.
Tot în această sferă se înscrie și obligația Ministerul Finanțelor de a depune până în iulie proiectul de lege privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025.
Ministerul Mediului continuă lupta cu deșeurile
Până în luna septembrie, Ministerul Mediului trebuie să depună la Guvern proiectul de lege privind gestionarea deșeurilor provenite din activitățile de construire și desființare. Proiectul va avea în vedere responsabilizarea actorilor implicați în procesul de gestionare a deșeurilor de construcții și desființări, obligațiile deținătorului de deșeuri și ale contractorului etc. Va fi promovată adoptarea unor practici de construcție durabile care reduc la minimum generarea de deșeuri; producerea şi utilizarea materialelor reciclate obținute din deșeuri de construcții și desființări; utilizarea deșeurilor de construcții pe amplasament. Vor fi stabilite zonele/domeniile de utilizare permise și interdicții de utilizare a agregatelor reciclate/materialelor reciclate provenite din deșeuri. Proiectul de lege va viza și încetarea statutului de deșeu al materialelor de construcții reciclate/agregate reciclate; monitorizare și raportare; modul în care se asigură calitatea în ceea ce privește compatibilitatea cu mediul - declarații de conformitate.
Taxele judiciare de timbru vor fi reduse
Ministerul Justiției trebuie să prezinte luna viitoare proiectul de lege care va viza modificarea şi completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Concret, prin modificările care se vor opera se vor propune următoarele soluții punctuale:
- reducerea taxei judiciare de timbru în materia partajului judiciar;
- reducerea taxei judiciare de timbru pentru cererile prin care părţile solicită instanţei pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea lor, inclusiv când este rezultată din acordul de mediere;
- uniformizarea taxei judiciare de timbru prevăzută pentru cererile care au ca obiect divorțul prin acord și pentru cele întemeiate pe prevederile art. 373 lit. b) şi c) din Codul civil (vătămarea gravă a raporturilor dintre soți și separare în fapt mai mare de 2 ani);
- instituirea unei prevederi exprese cu privire la dovada plăţii taxei de timbru, pentru cazul în care plata a fost efectuată prin virament sau în sistem online;
- instituirea unor noi cazuri de restituire a taxei judiciare de timbru.
Organizarea și funcționarea EXIMBANK, schimbate
Ministerul Finanțelor va avea termen ca până în septembrie să vină cu proiectul de lege pentru privind modificarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK SA. Modificarea legislativă este necesară, având în vedere preluarea de la Exim Banca Românească SA a atribuțiilor cu privire la activitatea Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări. De asemenea, se are în vedere limitarea activității în numele și contul statului a băncii la activitatea de export, în concordanță cu aranjamentul operațional prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență, care presupune o decizie privind împărțirea atribuțiilor Băncii de Investiții și Dezvoltare SA (BID - a cărei operaționalizare este pregătită acum de Guvern), în sensul preluării totale sau parțiale de către BID a atribuțiilor celorlalte instituții financiare (FNGCIMM, FRC, Eximbank) aflate în subordinea Ministerului Finanțelor.