Cancerul a reprezentat a doua cauză principală de deces la nivel global în 2023, iar un amplu studiu internaţional prognozează o creştere fără precedent atât a incidenţei, cât şi a mortalităţii prin afecțiunile oncologice, în următorii 25 de ani. Concret, numărul îmbolnăvirilor ar putea ajunge la 30,5 milioane, în 2050, în timp ce numărul oamenilor care își vor pierde viața din cauza cancerului ar putea depăşi 18 milioane, cu 75% mai mult decât în 2024, potrivit raportului publicat ieri în revista medicală The Lancet.
Un studiu internațional condus de Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) de la Universitatea din Washington (SUA) a constatat că, în ciuda progreselor în tratamentul cancerului și a eforturilor de abordare a factorilor de risc, în ultimele trei decenii, s-a înregistrat o creștere rapidă a numărului global de cazuri și de decese.
Mai exact, numărul diagnosticelor de cancer s-a dublat între 1990 și 2023, de la 9 milioane la 18,5 milioane. În aceeași perioadă, numărul deceselor cauzate de afecțiunile oncologice a crescut, de asemenea, de la aproximativ 6 milioane la 10,4 milioane.
În 2023, cancerul de sân a fost cel mai diagnosticat tip de cancer la nivel mondial, iar cancerele traheale, bronşice şi pulmonare au reprezentat principala cauză de deces prin cancer.
Raportul a acoperit 47 de tipuri de cancer, din 204 țări și teritorii, urmărind cazurile și decesele înregistrate din 1990 până în 2023. Documentul cuprinde, totodată, și o prognoză privind povara cancerului până în 2050.
Impact uriaș al factorilor de risc comportamentali
Studiul estimează că 42% (adică 4,3 milioane) din cele 10,4 milioane de decese cauzate de afecțiuni oncologice în 2023 sunt legate de 44 de factori de risc „modificabili”, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru autorități și guverne să acționeze implementând măsuri de prevenție.
Factorii de risc comportamentali au contribuit la cele mai multe decese cauzate de cancer. Tutunul a fost principalul factor de risc, fiind legat de 21% din decesele cauzate de cancer la nivel global, cu excepția țărilor cu venituri mici, unde principalul factor de risc a fost sexul neprotejat (legat de 12,5% din totalul deceselor cauzate de cancer).
În cazul bărbaţilor, 46% dintre decesele prin cancer au fost corelate cu factori modificabili precum fumatul, alimentaţia nesănătoasă, consumul excesiv de alcool, expunerea profesională la substanţe toxice şi poluarea aerului, în timp ce la femei procentul a fost mai mic (36%), cu un rol important jucat de fumat, sexul neprotejat, alimentația nesănătoasă, obezitate şi glicemia crescută.
„Patru din zece decese prin cancer sunt legate de factori de risc bine cunoscuţi. Ţările au o oportunitate imensă de a preveni cazurile de cancer prin politici de sănătate publică, în paralel cu îmbunătăţirea diagnosticării precoce şi a accesului la tratamente de calitate”, a declarat dr. Theo Vos, de la Institute for Health Metrics and Evaluation, unul dintre autorii studiului.
Acesta a subliniat că „reducerea poverii cancerului în toate țările și la nivel mondial necesită atât acțiuni individuale, cât și abordări eficiente la nivel de populație pentru a scădea expunerea la riscurile cunoscute”.
Pronostic: peste 30 de milioane de îmbolnăviri noi, într-un an
Conform raportului, în lipsa unor acțiuni urgente și finanțare specifică, se preconizează că numărul de cazuri noi de cancer la nivel mondial va crește cu 61% în următorii 25 de ani, ajungând la 30,5 milioane în 2050, iar numărul anual de decese cauzate de cancer la nivel global este prognozat să crească cu aproape 75%, ajungând la 18,6 milioane.
Datele analizate de oamenii de știință sugerează însă că, în mare parte, această explozie de îmbolnăviri și decese va fi din cauza creșterii și a îmbătrânirii populației.
Conștientizarea poverii tot mai mari a cancerului este importantă, spun autorii cercetării, deoarece sistemele de sănătate se pot pregăti și vor putea găsi cea mai bună modalitate de a satisface nevoile pacienților în anii următori.
„Creșterea incidenței cancerului în țările cu venituri mici și medii este un dezastru iminent”, a declarat coautorul dr. Meghnath Dhimal, astfel că aceste state au nevoie urgentă de o abordare interdisciplinară a acestei probleme de sănătate publică.
„Aceste noi estimări și previziuni pot sprijini guvernele și comunitatea medicală globală în dezvoltarea de politici și acțiuni bazate pe date pentru a îmbunătăți controlul cancerului și rezultatele în întreaga lume”, potrivit dr. Lisa Force de la IHME.
Pentru a face față provocării reprezentate de numărul tot mai mare de cazuri și decese cauzate de cancer, autorii cercetării spun că este imperativ ca factorii de decizie politică, guvernele și autoritățile din domeniul sănătății să depună eforturi mai mari pentru a preveni, diagnostica și trata cancerul la nivel național, regional și global.