Această ieșire vine după ce, în Senatul României, pe data de 10 mai 2023, a avut loc un episod de revoltă legislativă împotriva unor măsuri fiscale instituite de Guvernul Ciucă, revoltă la care s-au unit mai mulți parlamentari liberali cu USR, AUR și doi neafiliați care au făcut parte din grupul USR. Este vorba despre o lege care vizează măcelărirea OUG 16/2022 și care era cât pe ce să treacă de vot.
Fost președinte PNL și premier al guvernului PNL-USR-UDMR, Florin Cîțu a inițiat, anul acesta, un proiect de lege care vizează modificarea Legii 227/2005 privind Codul fiscal. Până aici, nimic neobișnuit. Expunerea de motive este redactată, conform documentelor aflate pe masa Parlamentului, de Cîțu, împreună cu colegii săi parlamentari liberali Dan Vîlceanu, fost ministru al Finanțelor și Fondurilor Europene și ex-secretar general al PNL, dar și de Gheorghe Peciongină. În tabelul susținătorilor proiectului se regăsesc semnăturile liberalilor Mara Calista, Alin Ignat, Costin Șandru și Mugur Cozmanciuc.
În documentul asumat de acești liberali se arată că „prin OUG 16/2022, au fost aduse o serie de schimbări la regimul fiscal, resimțite brutal de mediul economic”. „A produs pagube pe mai multe planuri, luând în calcul nivelul veniturilor din dividende în economie, numărul de persoane fizice sau juridice care primesc dividende și, de asemenea, natura economică a companiilor care plătesc dividende”, scrie Florin Cîțu în acest document.
Conform actului citat, „în forma actuală, legea impune o creștere a impozitului pe veniturile din dividende, fapt ce reduce disponibilitatea investitorilor de a investi în acțiuni care oferă dividende și are un impact negativ asupra pieței de capital”.
Atac la Guvernul Ciucă
Astfel, proiectul vizează reducerea impozitului pe dividende de la 8% la 5%. Ei, bine, Ordonanța de Urgență 16/2022, pe care Florin Cîțu o atacă în această expunere de motive, a fost emisă de Guvernul condus de actualul președinte al PNL, Nicolae Ciucă, la data de 15 iunie 2022. În nota de fundamentare, se arată că modificarea reglementărilor privind impozitul pe dividende este justificată pentru „preîntâmpinarea declanșării unei acțiuni în constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene (procedură de infringement), din perspectiva nerespectării principiului nediscriminării, având în vedere necesitatea punerii în acord a legislației naționale cu prevederile Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene, pentru asigurarea unui tratament egal pentru dividendele plătite de o persoană juridică română atât unei persoane juridice române, cât și unei persoane juridice rezidente în UE”.
Legea de aplicare a OUG 16/2022 a fost inițiată tot de Guvernul Ciucă și a trecut de votul final al Parlamentului, la data de 16 noiembrie 2022. Actul normativ a fost, atunci, atacat la Curtea Constituțională de parlamentarii USR și neafiliații lui Ludovic Orban. Curtea a respins excepția de neconstituționalitate în data de 14 decembrie 2022, iar legea a fost promulgată de Klaus Iohannis la data de 20 decembrie 2022.
11 liberali s-au unit cu 17 USR-iști, la Senat
Proiectul de act normativ inițiat de Florin Cîțu a ajuns la vot, în Plenul Senatului, cu avize favorabile din partea Consiliului Economic și Social, Consiliului Legislativ și Comisiei pentru Drepturile Omului. Comisia pentru Sănătate a dat un aviz nefavorabil, iar Comisia pentru Buget-Finanțe a redactat un raport de respingere.
În data de 10 mai 2023, în Plenul Senatului s-a întâmplat ceva mai mult decât interesant. Astfel, din cei 81 de senatori prezenți, 40 au votat pentru adoptarea legii lui Cîțu, iar 41 au votat împotrivă. Pentru lege au votat 9 senatori AUR, 11 senatori PNL, un senator PSD, doi senatori neafiliați (ex-USR) și 17 senatori USR.
Liberalii care au votat astfel sunt Roberta Anastase, Dănuț Bica, Mihail Bîca, Liviu Brătescu, Ioan Chirteș, Florin Cîțu, Virgil Guran, Adrian Hatos, Eugen Pîrvulescu, Vasilică Potecă și Ioan Marcel Vela.
Împotriva legii au existat doar 6 voturi de la PNL (Sorin Cîmpeanu, Daniel Fenechiu, Stela Firu, Patricia Simina Arina Moț, Lucica Muntean și Nicoleta Pauliuc). Tot contra au votat 28 senatori PSD și 7 senatori UDMR.
Legea a picat, așadar, la un singur vot, cu toate că viza, concret, măcelărirea unei ordonanțe a guvernului condus de Nicolae Ciucă. În momentul de față, proiectul de află pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional.
Vrea alianță de „dreapta”, cu tot cu Orban și cu cei care l-au dat jos de la Palatul Victoria
Acest vot de la Senat avea loc cu mai puțin de trei săptămâni înaintea mult-anunțatei rocade guvernamentale, rocadă blocată, în acest moment, după ce UDMR a părăsit, la finalul săptămânii trecute, negocierile pentru formarea Guvernului Ciolacu.
Acest moment este speculat, din nou, de fostul lider PNL Florin Cîțu, care bagă bățul prin gard, mai ales după succesul cu legea la care am făcut referire mai sus, prin care a reușit să adune o serie de parlamentari PNL, alături de cei de la USR. La finalul săptămânii trecute, Florin Cîțu a apărut un post de televiziune, declarând că „PNL nu a câștigat nimic din coaliția cu PSD” și că, de fapt, „liberalii au pierdut puncte electorale”. „PSD nu a fost un partener onest. Nu eu am adus PSD la guvernare. A fost o decizie impusă partidului (PNL - n.red.) și votată. Eu m-am retras din echipa de negociere”, a mai afirmat acesta.
Ex-liderul liberalilor a adăugat: „Eu cred că azi, PNL și USR au maturitatea politică să facă o coaliție de dreapta. Putem să discutăm, bineînțeles, și cu cei care au plecat din PNL, care au format grupul lor (este vorba despre parlamentarii lui Ludovic Orban - n.red.). Putem să discutăm și cu UDMR, care e de dreapta, și cu Minoritățile”.
„Alternativa” fără PSD
Cîțu susține că „o coaliție de dreapta sau chiar un guvern minoritar PNL sunt alternativele care ar da un rezultat net superior. Orice alternativă fără PSD la guvernare ar da un rezultat mai bun. De ce nu se face o coaliție de dreapta? Poate de frică. Unora le este frică. Mai devreme sau mai târziu vom primi și nota de plată pentru această guvernare. Că o să fie la alegerile din 2024, că o să fie la Congresul din 2025, dar va ieși la suprafață rezultatul pentru PNL (…) al acestei guvernări, dacă nu luăm noi decizia, astăzi, să facem o evaluare”.
Pentru că votul pe legea lui Cîțu pare să fi scurtcircuitat, la Senat, în 10 mai, stabilitatea Coaliției, este foarte interesant de urmărit ce voturi va atrage actul normativ la Camera Deputaților.
Înainte cu un an și jumătate de alegerile parlamentare din 2024, varianta refacerii unei coaliții de „dreapta” ar fi, matematic, aproape posibilă. Spre exemplu, PNL, UDMR, parlamentarii lui Orban, UDMR și Minoritățile Naționale au, împreună, 232 de aleși, dintr-un total de 565 de senatori și deputați. Pentru a forma o majoritate, este nevoie de 233 de voturi.
Dezastru în sondaje
Sondajele de opinie însă arată că o astfel de formulă, după un eventual scrutin electoral, ar obține un scor departe de a putea forma o astfel de coaliție. Conform CURS, în luna martie a acestui an, un scor adunat al PNL, USR, UDMR și PMP dă 40 de procente, în condițiile în care PSD este creditat cu 33% din voturi, iar AUR - cu 16%.
De altfel, blocajul în negocierile pentru formarea noului guvern Ciolacu a intervenit atunci când PNL a ridicat pretenții asupra Ministerului Dezvoltării, aflat, în prezent, la UDMR, prin ministrul Cseke Attila. Semnătura acestuia din urmă se află, de altfel, și pe Ordonanța de Urgență 16/2022, hulită de Florin Cîțu în expunerea de motive pentru legea care era cât pe ce să treacă, luna aceasta, de votul Senatului.