Jurnalul.ro Special Anchete Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare

de Ion Alexandru    |   

Situația incredibilă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, devenit focar de COVID-19, a determinat, după un termen nepermis de lung, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava să preia un dosar al colegilor de la Parchetul Judecătoriei Suceava, în care se efectuează urmărirea penală „in rem”, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și de zădărnicire a combaterii bolior. Asta, deoarece Parchetul de pe lângă judecătorie nu are în competență să efectueze acte de urmărire penală în cauze cu decedați. Mulți decedați despre care opinia publică a aflat tot cu întârziere și care au determinat, luni seară, autoritățile centrale să emită o Ordonanță Militară prin care au fost, practic, carantinate municipiul Suceava și mai multe localități. Ancheta penală declanșată are la bază, în proporție covârșitoare, articolele din presă care au dezvăluit modul în care fostul manager al Spitalului Județean, Vasile Rîmbu, a gestionat, de la bun început, criza și care a dispus măsuri administrative scandaloase prin care cadrele medicale au fost, pur și simplu, lăsate fără protecție în fața coronavirusului.

 

Dosarul deschis la Suceava ridică însă serioase semne de întrebare cu privire la finalizarea acestui demers judiciar, în contextul în care reglementările în baza cărora se efectuează urmărirea penală au fost introduse în legislație prin Ordonanță de Urgență, cu toate că, anul trecut, peste 6,5 milioane de români au răspuns „DA” la Referendumul organizat de președintele Iohannis, iar una dintre întrebările validate se referă la interzicerea adoptării de către Guvern a Ordonanțelor în domeniul infracțiunilor și al pedepselor. Comisia Juridică a Senatului a adoptat, la sfârșitul lunii trecute, un raport de admitere a Legii privind aprobarea acestei Ordonanțe, cu o serie de amendamente, care însă nu fac referire la constituționalitatea actului normativ adoptat de Executiv. Din acest punct de vedere, opiniile specialiștilor în drept sunt împărțite, o parte fiind de părere că, în situația de urgență se pot adopta și astfel de OUG-uri, în ciuda rezultatului referendumului de anul trecut, în timp ce o altă parte apreciază că Ordonanța prin care Guvernul Orban a modificat Codul Penal este neconstituțională. Rezultatul urmează, cu certitudine, să îl aflăm odată ce dosarele instrumentate în această perioadă vor ajunge pe masa instanțelor de judecată, când, foarte probabil, vor fi ridicate excepții de neconstituționalitate a actului normativ după care vor fi judecați inculpații trimiși în judecată pentru zădărnicirea combaterii răspândirii COVID-19.

 

Declinare din cauza deceselor

Cea mai cruntă situație epidemiologică, în acest moment, în România, o reprezintă focarul de la Suceava. În urmă cu câteva zile, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava au luat în serios articolele de presă și știrile difuzate pe posturile naționale de televiziune, încă din 23 martie, și, sesizându-se din oficiu, au început urmărirea penală „in rem” – pe fapte, nu pe persoană – pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută de articolul 352 Cod Penal, și de abuz în serviciu, faptă prevăzută de articolul 297, alineat 1, Cod Penal, „în sensul că, la nivelul instituțiilor județului Suceava nu au fost respectate măsurile dispuse cu privire la reglementările legislative în vigoare privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase”. „Din conținutul publicațiilor on-line, a rezultat faptul că anumiți funcționari publici din sistemul medical și-au exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu, aducând atingere intereselor legitime ale cetățenilor, prin aceea că, în contextul pandemiei existente la nivel mondial, au solictat cadrelor medicale din cadrul Spitalului Județean de Urgență «Sfântul Ioan cel Nou» Suceava prezența, la data de 23 martie 2020, la serviciu, a persoanelor testate pozitiv, negativ și a celor suspecte, rezultând o posibilă contaminare în masă”, se arată într-o notă a Parchetului Judecătoriei Suceava.

Ei, bine, după ce, luni, ministrul Marcel Vela a emis Ordonanța Militară prin care se carantinează, practic, municipiul Suceava și mai multe localități învecinate (Adâncata, Salcea, Ipotești, Bosanci, Moara, Șcheia, Pătrăuți și Mitocu Dragomirnei), ca urmare a numătrului mare de decese înregistrate, dosarul a fost preluat, ieri, prin declinare, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava. Informația a fost prezentată de procurorul Maria Cristina Ciornei, purtător de cuvânt al instituției, care a precizat că declinarea s-a făcut având în vedere că în cauză „se efectuează cercetări pentru infracțiunea prevăzută la articolul 352, alineatele 1, 2 și 5 Cod Penal, adică zădărnicirea combaterii bolilor care a avut ca urmare decesul unor persoane”.

 

De la infracțiunile din Codul Penal, la cele din OUG 28/2020

De aici, începe însă o întreagă dispută juridică. Codul Penal aflat în vigoare până la decretarea stării de urgență prevedea, la articolul 352, că nerespectarea normelor referitoare la prevenirea combaterii bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă, iar, dacă fapta este săvârșită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la o lună la șase luni sau amendă.

Luna trecută însă, Guvernul Orban a emis Ordonanța de Urgență nr. 28/2020, prin care a modificat, printre altele, acest articol din Codul Penal, înăsprind pedepsele. Cu referire strictă la articolele 1, 2 și 5, pe care le vizează Parchetul Suceava în ancheta „in rem” declanșată, modificările se referă la faptul că nerespectarea măsurilor de răspândire a bolii se pedepsește, în continuare, cu închisoarea de la șase luni la doi ani sau cu amendă, însă dacă fapta a avut ca urmare răspândirea bolii, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani. În ceea ce privește introducerea alineatului 5, acesta prevede că „dacă prin faptele prevăzute s-a produs vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani.

 

Dispută juridică

Încă de la operarea acestor modificări, Jurnalul a atras atenția că, anul trecut, în 26 mai, 6,5 milioane de cetățeni români cu drept de vot au răspuns cu „DA” la întrebarea propusă de Klaus Iohannis, cu ocazia organizării referendumului național pe chestiuni de justiție, în sensul interdicției emiterii de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor și al pedepselor”. La momentul validării acestui referendum, avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și membru al CSM, preciza, pentru Jurnalul, că, deși consultativă, consultarea populară este obligatorie. În sensul că, dacă se operează modificări la Codul Penal, în tezele la care s-a făcut referire în întrebările supuse votului, aceste modificări trebuie să țină cont de voința populară. Pe de altă parte, tot pentru Jurnalul, avocatul Gheorghe Piperea a subliniat că Ordonanța de Urgență 28/2020 este neconstituțională și că înăsprirea pedepselor, în sensul descris mai sus, nu poate fi făcut decât de către Parlament, prin lege organică.

Fost judecător CCR, actual director FACIAS, Toni Greblă este însă de părere că, în situații de urgență, Guvernul este abilitat să reglementeze în domeniile care au legătură cu fenomenul care a generat instituirea unei astfel de măsuri, astfel încât, din punct de vedere juridic, actul normativ poate fi considerat valid. În schimb, Greblă atrage atenția asupra faptului că procesele deschise în această perioadă, cu privire la zădărnicirea combaterii bolilor, sunt unele de durată, care se vor întinde pe ani și în care chiar urmărirea penală este una extrem de anevoioasă. „Pe lângă anchetele epidemiologice efectuate de Direcția de Sănătate Pubică, activitatea de urmărire penală presupune efectuarea de exertize medico-legale, din care să reiasă, fără urmă de îndoială, că îmbolnăvirea sau eventual provocarea decesului a fost săvârșită cu intenție sau din culpă. De asemenea, la fiecare dosar cu victime trebuie să existe rapoarte de necropsie”, precizează fostul judecător.

La rândul lui, avocatul Veronel Rădulescu este de părere că referendumul din 2019 a fost unul fără valoare de lege și că, în lipsa unei legi adoptate de Parlament care să introducă în legislație, ca efecte, rezultatele acestuia, este doar cu titlu orientativ. „A fost un joc politic și, dacă până acum, de la validarea lui, Guvernul nu a operat modificări prin OUG în domeniul justiției, a fost tot din rațiuni politice”, a conchis Rădulescu.

Însă toți juriștii consultați au căzut de acord asupra unui lucru extrem de important. În instanță, având în veedere neclaritatea situației, acuzații pot și, cu siguranță, vor invoca excepții de neconstituționalitate a OUG 28/2020, exact din acest raționament potrivit căruia intră în conflict cu rezultatul referendumului de anul trecut. Fapt ce va conduce la o și mai mare întârziere a deznodămintelor în procesele respective.

 

Senatorii juriști au aprobat proiectul, dar cu amendamente

În acest moment, Ordonanța de Urgență nr. 28/2020 a Guvernului Orban se află în procedură de avizare în Parlament. Senatorul Șerban Nicolae a precizat ieri, pentru Jurnalul, că în Comisia Juridică a fost adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise.

Concret, la 26 martie, Comisia Juridică a Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, a hotărât să adopte un raport de admitere a proiectului de lege privind aprobarea OUG 28/2020 privind modificarea Codului Penal, în sensul sporirii pedepselor pentru infracțiunile de fals în declarații și zădărnicirea combaterii bolilor, precum și a incriminării unor noi fapte, cum este cea de „omisiune a declarării unor informații”, în contextul situației epidemiologice la nivel național și internațional, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-COV-2, precum și declararea pandemiei de către Organizația Mondială a Sănătății, în data de 11 martie 2020.

Amendamentele admise nu amendează însă textul actului normativ al Guvernului, ci îl completează, prin introducerea de noi modificări la Codul Penal. Astfel, un amendament admis vizează că furturile, tâlhăria și înșelăciunea săvârșite în perioada în care este instituită starea de război, de asediu sau de urgență se pedepsesc cu închisoarea de la 5 la 12 ani. Însă punctele din OUG referitoare la modificarea articolelor 326 și 325 Cod Penal, precum și cel referitor la introducerea articolului 325 indice 1 Cod Penal rămân nemodificate. Proiectul de lege aprobat de Comisia Juridică urmează să fie supus votului plenului Senatului, după care se transmite la Camera Deputaților, Cameră decizională în acest caz.

 

Procurorii anchetează acțiunile dispuse de managerul Rîmbu, protejat politic de Gheorghe Flutur

Revenind la dosarul deschis de Parchetul Judecătoriei Suceava, preluat, prin declinare, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, surse judiciare au precizat că cercetările vizează în mod evident acțiunile și măsurile administrative dispuse de fostul manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, Vasile Rîmbu. Numai că, ce să vezi, ancheta judiciară este îngreunată de faptul că acesta se află la izolare, fiind el însuși suspect de infectare cu Coronavirus. Faptele cercetate vizează dispozițiile acestuia de a chema medicii și asistenții în spital, invocând un ordin de ministru care nu a fost emis, în fapt, niciodată. Această acțiune a condus la infectarea mai multor pacienți și cadre medicale, precum și la decesul multor persoane. De altfel, un sfert din pacienții din România infectați cu Coronavirus și o treime din totalul persoanelor decedate sunt înregistrați la Suceava, iar România a intrat, astfel, în scenariul 4, depășindu-se cifra de 2.000 de cazuri.

Fostul ministru al sănătății Victor Costache, la propunerea ex-secretarului de stat Nelu Tătaru, actual ministru, a făcut el însuși propunerea ca Vasile Rîmbu să fie demis din funcție. Numai că, din punct de vedere ierarhic, Rîmbu este subalternul lui Gheorghe Flutur, președinte al Consiliului Județean Suceava, membru de vază al PNL și un apropiat al lui Rîmbu. Atât de apropiat, încât a fost testat, în calitate de... medic, chiar la Spitalul Județean, fiind depistat și el cu coronavirus, aflându-se, în acest moment, internat. Pe 25 martie, Gheorghe Futur a cedat și a semnat demiterea lui Vasile Rîmbu, precum și numirea ca manager interimar a șefului Secției de Chirurgie și Otopedie Pediatrică.

Vasile Rîmbu a devenit manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Suceava în anul 2008, prin ordin al fostului ministru liberal al Sănătății Eugen Nicolăescu. La acel moment, Rîmbu era director adjunct al Direcției Finanțelor Publice Suceava și a fost numit, interimar, după ce singurul candidat care a participat la concurs, Ovidiu Neamțu, nu a întrunit punctajul necesar prevăzut. Urma să se organizeze un nou concurs, însă. Iată că, timp de 12 ani, spitalul a fost condus de Rîmbu.

Soția fostului manager Vasile Rîmbu, Carolina, a fost, la rândul ei, testată la Spitalul Județean, fiind trecută ca „asistentă medicală”, în ciuda faptului că este pensionară, după ce a lucrat ca director al Băncii Comerciale Carpatica. Fata celor doi, Alexandra, este avocat în Baroul București. Vasile Rîmbu a fost vehiculat, în toamna anului trecut, ca posibil ministru al Sănătății în Guvernul Orban.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri